Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru barbarie

barbar├şe sf [At: GCR II, 184 / V: (├«nv) varva-, v─ârv─âr- / Pl: ─ş/ / E: fr barbarie] 1 Stare de inferioritate a unei grup─âri sociale ├«n ceea ce prive╚Öte civiliza╚Ťia ╚Öi cultura Si: (├«nv) barbarism (1). 2 S─âlb─âticie. 3-8 Concep╚Ťie, atitudine, comportare care dovedesc (lips─â de respect), dispre╚Ť sau (ur─â) fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie. 9-11 Fapt─â care rezult─â din barbarie (3-5).
b─ârb─âr├şe sfs [At: CARAGIALE, S. 16 / E: barb─â + -─ârie] 1 Barb─â mare ╚Öi stufoas─â. 2 (Fig) B─âtr├ón b─ârbos.
BARBAR├ŹE, (2) barbarii, s. f. 1. Stare primitiv─â de dezvoltare social-cultural─â. 2. Concep╚Ťie, atitudine, comportare care dovedesc lips─â de respect, dispre╚Ť sau ur─â fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie; (concr.) fapt─â care rezult─â dintr-o asemenea concep╚Ťie; cruzime, s─âlb─âticie. ÔÇô Din fr. barbarie, lat. barbaria.
B─éRB─éR├ŹE s. f. (Rar) Barb─â mare, stufoas─â. ÔÖŽ Fig. B─âtr├ón b─ârbos. ÔÇô Barb─â + suf. -─ârie.
BARBAR├ŹE, barbarii, s. f. 1. Stare primitiv─â de dezvoltare social-cultural─â. 2. Concep╚Ťie, atitudine, comportare care dovedesc lips─â de respect, dispre╚Ť sau ur─â fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie; (concr.) fapt─â care rezult─â dintr-o asemenea concep╚Ťie; cruzime, s─âlb─âticie. ÔÇô Din fr. babarie, lat. barbaria.
B─éRB─éR├ŹE s. f. Barb─â mare, stufoas─â. ÔÖŽ Fig. B─âtr├ón b─ârbos. ÔÇô Barb─â + suf. -─ârie.
BARBAR├ŹE, barbarii, s. f. 1. Stare rudimentar─â de dezvoltare social-cultural─â ├«n care se afl─â un om sau un popor. 2. Concep╚Ťie, atitudine, comportare a unui om sau a unui popor dovedind lips─â de respect fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie; (concretizat) fapt─â dovedind o asemenea concep╚Ťie; cruzime, s─âlb─âticie. Uniunea Sovietic─â a salvat omenirea ╚Öi civiliza╚Ťia de barbaria fascist─â. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 514. Ciocanele sp─ârgeau catacombele romanilor... iar cu piatra ei pavelau (= pavau) uli╚Ťile Gala╚Ťilor! Bietul meu arheolog ├«ncremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203.
B─éRB─éR├ŹE s. f. Barb─â mare, stufoas─â. Foarfece-n m├«n─â lua ╚śi pe Radu-l speria S─â-i taie b─ârb─âria. TEODORESCU, P. P. 599. ÔÖŽ Fig. Om b─ârbos. Ce-╚Ťi spuse b─ârb─âria de pop─â? CARAGIALE, S. 16.
BARBAR├ŹE, barbarii, s. f. 1. Stare rudimentar─â de dezvoltare social-cultural─â ├«n care se afl─â un om sau un popor. 2. Concep╚Ťie, atitudine, comportare a unui om sau a unui popor, dovedind lips─â de respect fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie; (concr.) fapt─â dovedind o asemenea concep╚Ťie; cruzime, s─âlb─âticie. ÔÇô Fr. babarie (lat. lit. barbaria).
B─éRB─éR├ŹE s. f. Barb─â mare, stufoas─â. ÔÖŽ Fig. Om b─ârbos. ÔÇô Din barb─â + suf. -─ârie.
barbar├şe s. f., art. barbar├şa, g.-d. art. barbar├şei; (fapte) pl. barbar├şi, art. barbar├şile
b─ârb─âr├şe (rar) s. f., art. b─ârb─âr├şa, g.-d. b─ârb─âr├şi, art. b─ârb─âr├şei
barbar├şe (lips─â de civiliza╚Ťie, fapt─â) s. f., art. barbar├şa, g.-d. art. barbar├şei; (fapte) pl. barbar├şi, art. barbar├şile
b─ârb─âr├şe (barb─â mare) s. f., art. b─ârb─âr├şa, g.-d. b─ârb─âr├şi, art. b─ârb─âr├şei
BARBAR├ŹE s. 1. primitivism, primitivitate, s─âlb─âticie, (├«nv.) barbarism, s─âlb─ât─âciune, s─âlb─âticime. (Triburi aflate ├«n stadiul ~.) 2. v. r─âutate.
B─éRB─éR├ŹE s. v. b─ârboaie, b─ârboi.
Barbarie Ôëá civiliza╚Ťie
BARBAR├ŹE s.f. 1. Stadiu de civiliza╚Ťie ├«napoiat─â ├«n care se afl─â un popor, un grup, un om etc.; ├«napoiere, s─âlb─âticie. 2. Lips─â de respect pentru cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie; fapt─â, atitudine ├«n care se reflect─â o asemenea concep╚Ťie; s─âlb─âticie, groz─âvie, cruzime, neomenie. [Gen. -iei. / cf. lat. barbaria, fr. barbarie].
BARBAR├ŹE s. f. 1. stadiu de civiliza╚Ťie ├«napoiat─â ├«n care se afl─â un popor, un grup, un om. 2. lips─â de respect pentru cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie; fapt─â, atitudine ├«n care se reflect─â o asemenea concep╚Ťie; s─âlb─âticie, cruzime, neomenie. (< fr. barbarie, lat. barbaria)
BARBAR├ŹE ~i f. 1) Stare de ├«napoiere social-economic─â ╚Öi cultural─â a unui popor. 2) Comportare de barbar; s─âlb─âticie. 3) Crim─â odioas─â, n─âscut─â din ur─â ╚Öi dispre╚Ť fa╚Ť─â de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie. [Art. barbaria; G.-D. barbariei; Sil. -ri-e] /<fr. barbarie, lat. barbaria
barbarie f. 1. starea omului barbar; 2. cruzime, neomenie.
*barbar├şe f. (d. barbar sa┼ş fr. barbarie). Neciviliza╚Ťiune. Fig. Cruzime, neomenie. ÔÇô Vech─ş az─ş pop., varvarie (d. varvar). La Beld. (1117) varvarl├«c (cu sufixu turc. -l├«c) n., pl. ur─ş.
BARBARIE s. 1. primitivism, primitivitate, s─âlb─âticie, (├«nv.) barbarism, s─âlb─ât─âciune, s─âlb─âticime. (Triburi aflate in stadiul ~.) 2. asprime, brutalitate, cruzime, ferocitate, ne├«ndurare, neomenie, r─âutate, s─âlb─âticie, violen╚Ť─â, vitregie, (rar) nemil─â, nemilostivire, (pop.) clinie, c├«ino╚Öenie, (├«nv. ╚Öi reg.) n─âsilnicie, (├«nv.) cr├«ncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, groz─âvie, neomenire, r─âiciune, s─âlb─ât─âcime, s─âlb─âticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purt─ârii cuiva.)
b─ârb─ârie s. v. B─éRBOAIE. B─éRBOI.
orgue de barbarie v. mecanice, instrumente.

Barbarie dex online | sinonim

Barbarie definitie

Intrare: barbarie
barbarie substantiv feminin
Intrare: b─ârb─ârie
b─ârb─ârie substantiv feminin