Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru baraj

baráj sn [At: I. IONESCU, M. 323 / V: (înv) -agiu / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr barrage] 1 Construcție care oprește cursul unui râu pentru a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc. Si: stăvilar, zăgaz. 2 (Fig) Piedică în calea unei acțiuni. 3 (Îs) – psihic Simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă și nemotivată a unui act. 4 (Îs) – de artilerie Tir de artilerie executat ca să împiedice acțiunea terestră sau aeriană a inamicului într-un spațiu limitat. 5 (Îs) ~ de mine (terestre sau marine) Dispozitiv sau grupare de mine (terestre sau marine) așezate camuflat într-o anumită regiune, pentru a distrage oameni, vehicule sau vase. 6 Închidere a unui drum printr-o barieră. 7 (Spt) Probă suplimentară pentru a desemna câștigătorul într-o competiție foarte strânsă.
BARÁJ, baraje, s. n. 1. Construcție hidrotehnică, așezată transversal în albia unui curs de apă, pentru ridicarea nivelului apei în amonte și crearea unui lac de acumulare; stăvilar, zăgaz. 2. (Mil.) Lucrare de fortificație făcută pentru a opri înaintarea inamicului. ◊ Baraj (de artilerie) = tir de artilerie pentru oprirea înaintării inamicului. Foc de baraj = tragere care acoperă cu o ploaie de proiectile o suprafață de teren, pentru a deveni astfel inaccesibilă inamicului. ♦ Ceea ce constituie o piedică (în drum). 3. Întrecere suplimentară între mai mulți concurenți sau între mai multe echipe aflate la egalitate, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial. 4. (În sintagma) Baraj psihic = simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă și nemotivată a unui act (4). – Din fr. barrage.
BARÁJ, baraje, s. n. 1. Construcție care oprește cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc.; stăvilar, zăgaz. 2. (Mil.) Lucrare de fortificație făcută spre a opri înaintarea inamicului. ◊ Baraj (de artilerie)= trageri de artilerie pentru oprirea înaintării inamicului. Foc de baraj= tragere calculată spre a acoperi cu o ploaie de proiectile o suprafață de teren, care să devină astfel inaccesibilă inamicului. ♦ Ceea ce constituie o piedică (în drum). 3. Întrecere suplimentară între mai mulți concurenți sau între mai multe echipe care au obținut același număr de puncte, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial.4. (Psih.; în sintagma) Baraj psihic = simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă și nemotivată a unui act (4). – Din fr. barrage.
BARÁJ, baraje, s. n. 1. Stăvilar, zăgaz. Un om într-o zi poposea Pe malu-i cărunt și sălbatic [al Bistriței]... în valuri își prinse obrazul: «Adună-ți, bătrîne, izvoarele reci, Aici ridica-vom barajul». FRUNZĂ, în POEZ. N. 228. 2. Piedică, barieră. (Mil., de obicei urmat de determinări) Lucrare realizată prin săpături, așezare de mine etc., cu scopul de a opri sau de a întîrzia înaintarea inamicului. Baraj de sîrmă ghimpată. Baraj de mine. Baraj de artilerie (adesea fără determinare) = tir susținut de artilerie, care are drept scop să oprească atacul inamicului. Barajul stăruia de mai bine de trei ceasuri drept deasupra liniei întîia. CAMILAR, N. I 437. Și-auzul [ne e] plin de focuri de baraj, Căci am luptat pe margini de genune. CAMIL PETRESCU, V. 86. Dacă s-ar porni o baterie în bubuituri puternice, grămada sprijinită de cîrje ar porni din nou în salturi nebune pentru trecerea de baraj. SAHIA, N. 18.
BARÁJ, baraje, s. n. 1. Obstacol construit de-a curmezișul albiei unei ape pentru a-i opri complet curgerea, în scopul ridicării nivelului în amonte; stăvilar, zăgaz. ♦ Lucrare provizorie într-un puț de mină în timpul săpării acestuia, pentru a opri pătrunderea apelor care vin de sus sau care izvorăsc din fund. 2. Piedică, barieră; (Mil.) lucrare realizată prin săpături, așezare de mine etc., cu scopul de a opri înaintarea inamicului. ◊ Baraj (de artilerie) = tir susținut de artilerie, pentru oprirea înaintării inamicului. – Fr. barrage.
baráj s. n., pl. baráje
baráj s. n., pl. baráje
BARÁJ s. stăvilar, zăgaz, (reg.) opritoare, (Mold. și Bucov.) iezătură, (prin Munt.) năsadă, (Mold.) opust. (~ul construit pe Lotru.)
BARÁJ s.n. 1. Obstacol artificial ridicat pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz. ♦ Lucrare provizorie într-un puț de mină, care oprește pătrunderea apelor în timpul săpării acestuia. 2. Piedică; barieră. ♦ Lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții. 3. Foc dens și rapid de artilerie sau de arme automate, care are drept scop să oprească atacul inamicului. 4. (Sport) Întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sau concurenți aflați la egalitate într-o categorie superioară sau pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament. [Pl. -je, -juri. / < fr. barrage].
BARÁJ s. n. 1. construcție hidrotehnică așezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz. 2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulația rutieră etc. 3. piedică; barieră. 4. lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții. 5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca să oprească atacul inamicului. 6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenți aflați la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament. 7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în șirul ideilor, în exprimarea lor. (< fr. barrage)
BARÁJ ~e n. 1) Construcție făcută transversal pe cursul unei ape (pentru a o opri sau a regla nivelul); zăgaz; stăvilar. ~ de beton. 2) mil. Lucrare de fortificație făcută cu scopul de a întârzia sau de a opri înaintarea inamicului. ~ de fum. 3) Obiect material care împiedică libera trecere; obstacol; stavilă. 4) fig. Factor care împiedică realizarea unei acțiuni; obstacol; piedică; impediment; stavilă; barieră. /<fr. barrage
*baráj n., pl. e (fr. barrage). Zăpor, barieră ridicată pe un drum și maĭ ales într’un rîŭ navigabil (cum ar fi sloiurile grămădite și oprite undeva).
BARAJ s. stăvilar, zăgaz, (reg.) opritoare, (Mold. și Bucov.) iezătură, (prin Munt.) năsadă, (Mold.) opust. (~ pe Lotru.)
BARAJ ANTIDESANT AERIAN obstacol artificial dispus în zona probabilă a debarcării sau parașutării desantului inamic în vederea împiedicării lansării și acțiunilor de luptă ale acestuia.
BARÁJ (< fr.) s. n. 1. Obstacol transversal pe firul unei văi, natural (de alunecare, prăbușire, vulcanic, morenaic, glaciar) sau antropic (din lemn, zid, beton etc.) 2. Contrucție hidrotehnică, așezată transversal în albia unui curs de apă, pentru ridicarea nivelului apei în amonte și crearea unui lac de acumulare. Cele mai înalte b.: Rogunsk și Nurek (C.S.I., 325 m și respectiv 317), Grande Dixence (Elveția, 285 m), Vaiont (Italia, 262 m), Oroville (S.U.A., 230 m); în România, b. de la Bicaz, pe Bistrița (127 m), de la Vidraru, pe Argeș (167 m), b. Gura Apelor de pe Rîul Mare al hidrocentralei Brazi (174 m). Sin. stăvilar, zăgaz. 3. Lucrare executată în mină din scînduri sau din pînză cauciucată, pentru reducerea curentului de aeraj în vederea stingerii incendiilor subterane. 4. Piedică, barieră. 5. (MILIT.) Lucrare genistică constituind un obstacol în înaintarea inamicului (b. antitanc, b. contra infanteriei). Se realizează: b. explozive (cîmpuri de mine), b. neexplozive (șanțuri, escarpe etc.), b. chimice (substanțe toxice de luptă). 6. Întrecere între doi sau mai mulți sportivi sau între două sau mai multe echipe, aflate la egalitate, pentru a se departaja într-un clasament oficial.
HOOVER [hú:vər] DAM, baraj pe fl. Colorado (unul dintre cele mai mari din lume), construit (1931-1936) între statele Nevada și Arizona; 221 m înălțime și 379 m lungime. În spatele barajului, s-a format lacul Mead (588 km2; 185 km lungime; 150 m adâncime, lângă baraj; 38,5 miliarde m3). Între 1936 și 1947, s-a numit Boulder Dam.

Baraj dex online | sinonim

Baraj definitie

Intrare: baraj
baraj 2 pl. -uri substantiv neutru
baraj 1 pl. -e substantiv neutru