bar definitie

54 definiții pentru bar

bar3 sm [At: LTR / Pl: ~i / E: fr bar] Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii.
bar2 sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 92 / Pl: ~uri / E: fr, eg bar] 1-2 (Spațiu separat dintr-un) local în care se servesc băuturi alcoolice, cafea etc. în care consumatorii stau, de obicei, în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele. 3 (Pre) Tejghea (înaltă) acoperită cu marmură, metal etc. unde se servesc băuturi (preparate pe loc). 4-5 (Compartiment într-un) dulap în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice (fine) și pahare. 4 Local (luxos) de noapte cu program muzical-distractiv.
bar1 sn [At: PAMFILE, J. II, 295 / Pl: ~uri / E: fr barres] (Pop; lujp) 1 Hotarul marcat de o linie pe pământ, de unde copiii aruncă pietre sau ichiuri. 2 Linia de fund la jocul de oină. 3 (Îe) A lua -ul A bate mingea dincolo de bar (2). 4-5 (Spațiu sau) loc de odihnă și de refugiu stabilit de jucători. 6 Joc de alergare pentru copiii împărțiți în două tabere.
bar4 av [At: VAIDA / E: ns cf barirn1] (Reg) Barem2.
bâr i [At: ALECSANDRI, T. 613 / V: -ea, -cabâr, ~t / E: fo] 1 Cuvânt cu care se îndeamnă, se cheamă sau se gonesc oile. 2 Exclamație reflexă a persoanei cuprinsă de frig. 3 Exclamație exprimând greață sau dezgust (de o mâncare). 4 (Rar) Cuvânt care imită sunetul tobei.
café-bár sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: cafe(nea) + bar] 1 Local în care se servesc cafele și băuturi alcoolice. 2 Personal dintr-un cafe-bar (1). 3 Clienții dintr-un cafe- bar (1).
BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură tolerată a presiunii egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. – Din fr. bar.
BAR2, baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – Et. nec.
BAR3, baruri, s. n. 1. Local public în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se păstrează sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. – Din fr. bar.
BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.
CAFÉ-BÁR, cafe-baruri, s. n. Local în care se servesc cafele și băuturi alcoolice. – Cafe[nea] + bar.
BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de bari. – Din fr. bar.
BAR2, baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – et. nec.
BAR3, baruri, s. n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. și în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăți etc.; cabaret. – Din fr. bar.
BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.
BAR, baruri, s. n. 1. Local public (sau despărțitură într-un local) unde consumatorii sînt serviți stînd în picioare sau pe scaune speciale, în fața unei mese înalte in formă de tejghea. 2. (În țările capitaliste, în trecut și la noi) Local luxos de petrecere, unde se desfășoară programe de muzică, dans etc.; cabaret. De cînd ești în banda noastră, ești în fiecare seară la teatru, la restaurant, la bar. CAMIL PETRESCU, T. II 92.
BÎR interj. Strigăt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. ◊ (Adesea ca refren în poezia populară) Frunză verde peliniță, Bîr, oiță, bîr, Dragă mi-e oaia plăviță, Bîr, oiță, bîr. ALECSANDRI, T. II 613.
BAR, baruri, s. n. 1. Local public unde consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune speciale, în fața unei mese înalte, în formă de tejghea; (prin restricție) tejghea în localurile publice, la care se servesc băuturi. 2. Local luxos de petrecere; cabaret. – Fr. bar.
BÂR interj. Cuvânt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. – Onomatopee.
bar1 (unitate de măsură) s. m., pl. bari
bar2 (local, spațiu la un joc) s. n., pl. báruri
bâr interj.
café-bár s. n., pl. café-báruri
bar (unitate de măsură) s. m., pl. bari
bar (local, spațiu la un joc) s. n., pl. báruri
bâr interj.
-BAR Element secund de compunere savantă cu semnificația „greu”, „greutate”, „presiune”. [< fr. -bare].
BAR s.m. Unitate de măsură a presiunii, reprezentând presiunea exercitată de o forță de o megadină pe o suprafață de 1 cm². [< fr. bar].
BAR s.n. 1. Local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune speciale, în fața unor mese înalte în formă de tejghea. ♦ Tejghea, masă (având uneori o instalație specială) într-un restaurant, într-o bodegă etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ♦ Mobilă, separată sau montată în interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. Local de lux unde se petrece, cu muzică, dans etc.; cabaret. [Pl. -ruri. / < engl., fr. bar].
BAR1 s. n. 1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele. ◊ tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ◊ mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. cabaret. (
BARO-, BARI-, -bár(ă) elem. „Greutate, presiune”; „grav”. (din fr. baro- / bary-, -bare, cf. gr. baros, barys)
bîr interj.1. Strigăt cu care ciobanii își adună și conduc turmele. – 2. Indică o senzație de frig intens. Creație expresivă; pentru diferitele sale sensuri, cf. Pușcariu, Dacor., I, 84-6. Cu prima accepție, rr bilabial se folosește în mai multe limbi, cf. sp. arre; la al doilea, însăși vibrația imită tremuratul. Cf. și Philippide, II, 700. Dat fiind caracterul evident expresiv, pare curioasă încercarea lui Densusianu, GS, I, 58, de a explica acest cuvînt prin iraniană (cf. Rosetti, II, 111). Der. bîrîiac, s. m. (miel); bîrîi, vb. (a striga oile; a vorbi împiedicat, a mormăi; a trosni). Ultimul uz (cf. Sadoveanu, au bîrîit ca un tunet alte potîrnichi) pare o greșeală datorită confuziei cu pîrîi. Var. a bărăi, care apare în unele dicționare, ar putea fi o ortografie greșită.
BAR1 ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar
BAR2 ~uri n. 1) Local public, unde consumatorii stau în picioare sau așezați pe niște scaune înalte în fața tejghelei. 2) Local luxos de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. 3) Dulap special sau compartiment al unui dulap, unde se păstrează sticle cu băuturi alcoolice. /<fr. bar
BÂR interj. (se folosește pentru a îndemna oile la mers). /Onomat.
Bar n. 1. numele turcesc al orașului Antivari; 2. oraș în Podolia cu 12.000 loc., unde nobilii poloni se confederară la 1768 în contra influenței ruse în Polonia; 3. (Ducatul de), veche provincie franceză, azi departamentul Meuzei.
bâr! int. strigătul ciobanului când chiamă oile, ca să nu apuce pe un alt drum sau să fugă: bâr, oiță, bâr! numele unei hore țărănești. [Onomatopee].
*1) bar n., pl. urĭ (fr. barres, pl. d. barre, bară. V. baroŭ). Joc băiețesc în care două tabere staŭ față’n față, ĭar unu ĭese din rînd, și adversaru trebuĭe să-l atingă cu mîna și, astfel, să-l facă captiv (Tabăra care are maĭ mulțĭ captivĭ cîștigă).
*2) bar n., pl. urĭ (fr. d. engl. bar). Debit de băuturĭ spĭrtoase în care se bea stînd în picioare saŭ pe niște scăunele înalte.
bîr interj. cu care cĭobanu mînă oile (Și litv. búr-búr, interj. de chemat oile; alb. berr, oaĭe, it. Romagna berr, berbece, ș.a.).
bar-cafeneá s. n. Bar în care se bea cafea ◊ „Barul-cafenea [...] a fost desființat. Acum unitatea desface specialități de bombonerie și băuturi pentru acasă.” I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar + cafenea)
bar-discotécă s. n. Bar cu specific de discotecă ◊ „Anul acesta complexul vine cu noutăți: un camping cu 13 căsuțe cochete suspendate pe stâlpi, un bar-discotecă, al cărui program a debutat sâmbătă cu muzică excelentă, stereofonică și cu orgă de lumini.” I.B. 9 VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discothèque; DMC 1968)
bufét-bar s. n. Bufet la care se servesc băuturi ◊ „O altă noutate: bufetul-bar modern amenajat pe un vagon întreg (autorapidul «Săgeata» de pe linia București-Eforie Sud) și bufetul-bar instalat pe o jumătate de vagon (la acceleratul București-Timișoara)” R.l. 8 IX 67 p. 1. ◊ „Clădirea autogării «Grivița» cuprinde și un bufet-bar pentru răcoritoare și gustări.” R.l. 17 XI 75 p. 3; v. și Sc. 14 I 71 p. 5 (din bufet + bar; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)
café-bar s. n. Local unde se servesc cafele și băuturi alcoolice ◊ „Rețeaua comercială din cartierul Drumul Taberei se va mări cu încă patru unități ce urmează să se deschidă în complexele nr. 4 și 11. Este vorba de un cafe-bar, de magazinul universal «Favorit», de o cofetărie și de un bufet-braserie.” I.B. 3 VIII 67 p. 3. ◊ „O scurtă escală la cafe-barul «Carpați». Și, pentru reconfortare, un «Sintonic» cu gheață.” I.B. 22 V 74 p. 6; v. și R.l. 17 X 70 p. 1, Sc. 25 III 74 p. 4 (din cafe[nea] + bar; M. Avram în SCL 3/72 p. 297; DEX-S)
lácto-bar s. n. Local de consum public cu specific lactat ◊ „În săptămânile care urmează, alte bufete vor fi amenajate în unități lacto-bar și cofetării, iar un bufet «Expres» cu autoservire va fi lărgit cu o secție «Gospodina».” Sc. 15 VI 74 p. 2 (din lacto- + bar; DEX-S)
páti-bar s. n. (com.) Bar cu specific de patiserie ◊ „Aprecierile sunt întru totul valabile și în cazul pati-barurilor aparținând întreprinderilor de panificație.” I.B. 17 III 76 p. 4 (din pati[serie] + bar; DEX-S)
snack(-bar) s. n. (anglicism) Bufet expres ◊ „Într-un snack-bar din New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmați.” R.l. 9 X 74 p. 6. ◊ „În corpul «B», cumpărătorii vor avea la dispoziție, foarte curând, un restaurant, cofetărie, un snack-bar.Sc. 14 XII 75 p. 3. ◊ „În 23 săptămâni dăm drumul și la snack în timpul zilei.” R.l. 27 X 92 p. 6; v. și bracá, shop [pron. snéc-bar] (din engl. snack-bar; cf. fr. snack-bar; DN3, DEX-S)
studént-club(-bar) s. n. 1968 Club (bar) al studenților v. club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289293)
BAR-AVION, bar amenajat într-un avion dezafectat circulației aeriene.
formă-bar (< germ. Barform), formă de lied*, cultivată în Minnesang și Meistersang, cu schema AA’B. Primele două secțiuni se numesc Stollen iar cea de-a treia Abgesang. F. cu repriză* iau naștere prin repetarea uneia sau a celor două Stollen. F. muzicală wagneriană (v. operă). A. Lorenz consideră că Preludiul la Tristan și Isolda este concepută în f.
bâr, interj. – Cuvânt cu care se îndeamnă oile. ♦ (onom.) Bârla, Bărle, Bârle, Bârlea, Bârlea, Bârlean, nume de familie (312 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Onomatopee (DER, Șăineanu, DLRM, MDA). Cuvânt autohton (Philippide, Rosetti, Brâncuș, Vraciu).
BÎR. cf. exclamația bîrr. 1. Bîr, Florica act. 2. Bîra (Dm; C Ștef; Paș; 17 B I 152). 3. Bîră și Băra, 1690 (Has); Ion Duran zis Bîra din Băicoi, 1830 (Acte Sc). 4. Bîre boier (13 – 15 B 131). 5. Bîran s. 6. Bîreș (16 B III 211). 7. Bîrul (13-15 B 195). 8. + -lea: v. Bîrlă.
-BAR „greutate, presiune”. ◊ gr. baros „greutate” > fr. -bare, engl. -bar, germ. id. > rom. -bar.
BAR-, v. BARO-.~estezie (v. -estezie), s. f., sensibilitate a țesuturilor organice la variațiile de presiune.

bar dex

Intrare: bar (u.m.)
bar u.m. substantiv masculin
Intrare: bâr
bâr interjecție
Intrare: bar (local, spațiu)
bar local, spațiu substantiv neutru
Intrare: Bâr
Bâr
Intrare: Bar
Bar
Intrare: bar
bar
Intrare: bar (pref.)
bar pref.
Intrare: bar (suf.)
bar suf.