Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru bandur─â

bandúră1 sf [At: VAIDA / V: -doră / Pl: ~re / E: nct] (Reg) 1 Cârpă de pânză groasă și aspră folosită pentru șters praful. 2 (Prt) Curvă.
band├║r─â2 sf [At: CERNE, D. M. / Pl: ~re / E: ucr đ▒ađŻđ┤ypa] Instrument muzical popular ucrainean, asem─ân─âtor unei chitare cu g├ótul scurt, cu 8 p├ón─â la 24 de coarde, dintre care doar unele sunt ├«ntinse pe g├ótul instrumentului.
BAND├ÜR─é1, bandure, s. f. (Reg.) C├órp─â de p├ónz─â groas─â ╚Öi aspr─â. ÔÖŽ Epitet pentru o femeie destr─âb─âlat─â, cu purt─âri ur├óte. ÔÇô Et. nec.
BAND├ÜR─é2, banduri, s. f. (Rar) Instrument muzical popular ucrainean cu o tastier─â (2) scurt─â ╚Öi cu 8 p├ón─â la 24 de coarde. ÔÇô Din ucr. bandura.
BAND├ÜR─é1, bandure, s. f. (Reg.) C├órp─â de p├ónz─â groas─â ╚Öi aspr─â. ÔÖŽ Epitet pentru o femeie destr─âb─âlat─â, cu purt─âri ur├óte. ÔÇô Et. nec.
BAND├ÜR─é2, banduri, s. f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitar─â cu g├ótul scurt, prev─âzut cu 8 p├ón─â la 24 de coarde. ÔÇô Din ucr. bandura.
BÁNDURĂ1, bandure, s. f. (Transilv.) Cîrpă de pînză groasă și aspră.
BAND├ÜR─é2, banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean, av├«nd 8 p├«n─â la 24 de coarde. Doi copii de cas─â... care c├«ntaser─â p├«n─â atunci din bandur─â ╚Öi ╚Ťimbal─â, se ridicar─â ╚Öi ie╚Öir─â. SADOVEANU, Z. C. 284.
BANDÚRĂ1, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră.
BAND├ÜR─é2, banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean cu 8 p├ón─â la 24 de coarde. ÔÇô Ucr. bandura.
bándură1 (cârpă, curvă) (reg.) s. f., g.-d. art. bándurei; pl. bándure
band├║r─â2 (instrument muzical) (rar) s. f., g.-d. art. band├║rii; pl. band├║ri
bándură (cârpă) s. f., g.-d. art. bándurei; pl. bándure
band├║r─â (instrument muzical) s. f., g.-d. art. band├║rii; pl. band├║ri
BÁNDURĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
BANDÚRĂ s.f. Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [< rus. bandur].
BANDÚRĂ s. f. instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, și cu o tastieră scurtă. (< rus., ucr. bandura)
BANDÚRĂ ~i f. Instrument muzical popular ucrainean, prevăzut cu coarde care emit sunete prin ciupire. /<ucr. bandura
bandură s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.
bandură, instrument cu coarde de formă ovală, cu tastiera* scurtă. Produce sunetele prin ciupirea corzilor, în număr de până la 50. Este specific folclorului ucrainean. Acordajul (1) în registrul (I) grav se face în cvarte* și secunde*, iar în registrul acut, în succesiune diatonică* sau cromatică*.

Bandur─â dex online | sinonim

Bandur─â definitie

Intrare: bandură (cârpă; -e)
bandură cârpă; -e
Intrare: bandur─â (instrum.; -i)
bandur─â instrum.; -i substantiv feminin