bandor definitie

3 intrări

6 definiții pentru bandor

bándor sm [At: MARDARIE, L. 3786 / Pl: ~i / E: ns cf bândoc] 1 (Îrg; mia) Stomac. 2 (Reg) Învelișul intestinelor. 3 (Reg; prt) Pântece de om gras. 4 (Reg; lfm) Posterior prea dezvoltat.
BÁNDOR s. v. abdomen, burtă, peritoneu, pântece, stomac.
bándor s. m. – (Trans.) Pîntece, stomac. Mag. dialectal bando (Tamás, Magyar Nyelvör, XXIX, 310). Din aceeași familie fac parte bandoală, s. f. (specie de măr) și bîndoc (piftie cu stomac de porc).
bandor s. v. ABDOMEN. BURTĂ. PERITONEU. PÎNTECE. STOMAC.
BANDOR subst. (stomac de animale) 1. (Sur V); Bandur (Sd XVI); – Iachim (Sur II; Isp II1); – vornic (Sur III); Bandăr (Sur IV). 2. Băndor, V., mold. (Isp IV2). 3. Băndăru, T., munt. (BCI X 107). 4. + ung. badaró „bolborosit”. Băndărău (Ard II 231); Băndăroae, Dochița (Sur V). 5. Sinc.: Bandre, -a (Paș); Băndreni s. mar.; Băndriul (Isp V1). Terminația formelor din § 5 va fi contribuit la formarea unui sufix ardelean -re sau -dre, ca în Candrea, Mandrea, Pandrea.
Bănd/ărău, -ăru, -or, -riul v. Bandor 2-5.

bandor dex

Intrare: bandor
bandor
Intrare: Băndor
Băndor
Intrare: Bandor
Bandor