Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru banchet

banch├ęt1 sn [At: ALECSANDRI, P. 227 / Pl: ~e, (├«nv) ~uri / E: it banchetto, fr bancquet] 1 Mas─â festiv─â, bogat─â, la care se s─ârb─âtore╚Öte o persoan─â sau un eveniment Si: osp─â╚Ť, (liv) agap─â, festin, (reg) praznic, pr─âznuire. 2 (Fig; ├«s) -ul vie╚Ťii (sau al lumii) Pl─âcerile vie╚Ťii.
banch├ęt2 sn vz banchet─â
BANCH├ëT, banchete, s. n. Mas─â festiv─â dat─â ├«n cinstea unei persoane sau a unui eveniment; festin. ÔÇô Din fr. banquet.
BANCH├ëT, banchete, s. n. Mas─â festiv─â, la care se s─ârb─âtore╚Öte o persoan─â sau un eveniment; festin. ÔÇô Din fr. banquet.
BANCH├ëT, banchete, s. n. Mas─â cu caracter festiv pentru a s─ârb─âtori o persoan─â sau un eveniment; osp─â╚Ť. Pr├«nzul ╚Öi cina au fost adev─ârate banchete. IBR─éILEANU, A. 148. ÔÇô Pl, ╚Öi: (├«nvechit) bancheturi (ALECSANDRI, P. I 227).
BANCH├ëT, banchete, s. n. Mas─â cu caracter festiv la care se s─ârb─âtore╚Öte o persoan─â sau un eveniment. ÔÇô Fr. banquet.
banch├ęt s. n., pl. banch├ęte
banch├ęt s. n., pl. banch├ęte
BANCH├ëT s. mas─â, osp─â╚Ť, praznic, pr─âznuire, pr├ónz, (livr.) festin, (rar) ospe╚Ťie, (pop.) pr├ónzare. (A dat un ~ ├«n cinstea oaspe╚Ťilor.)
BANCH├ëT s.n. Osp─â╚Ť, mas─â mare festiv─â (dat─â ├«n cinstea unei persoane sau a unui eveniment). [Pl. -te, -turi. / < fr. banquet, it. banchetto].
BANCHÉT s. n. masă festivă în cinstea unei persoane, a unui eveniment. (< fr. banquet, it. banchetto)
banch├ęt (banch├ęte), s. n. ÔÇô Mas─â festiv─â, festin. ÔÇô Var. (Mold.) benchet. It. banchetto, fr. banquet (sec. XVIII). Var. se explic─â ├«n DAR (urmat de Scriban) pe baza rut. benket, care ar putea fi, dimpotriv─â, un der. rom. Acesta din urm─â pare a se datora unei pronun╚Ť─âri vechi *b─ânchet, cu asimilarea vocalei atone. ÔÇô Der. benchetui, vb. (a chefui).
BANCHÉT ~e n. Masă solemnă fastuoasă, care reunește mai multe persoane, invitate cu ocazia unui eveniment. A da un ~. /<fr. banquet
banchet n. osp─â╚Ť str─âlucit, mas─â mare.
benchet n. osp─â╚Ť de petrecere cu b─âutur─â ╚Öi joc: la benchete bravii nu se mai adun─â BOL. [Form─â popular─â tras─â din it. BANCHETTO].
*banch├ęt n., pl. e ╚Öi ur─ş (fr. banquet, d. it. banchetto, carev ine d. banco, banc─â). Osp─â╚Ť, mare pr├«nz or─ş mare cin─â: un banchet politic. V. benchet, ziafet.
BANCHET s. mas─â, osp─â╚Ť, praznic, pr─âznuire, pr├«nz, (livr.) festin, (rar) ospe╚Ťie, (pop.) prinzare. (A dat un ~ ├«n cinstea oaspe╚Ťilor.)

Banchet dex online | sinonim

Banchet definitie

Intrare: banchet
banchet 2 pl. -uri substantiv neutru
banchet 1 pl. -e substantiv neutru