17 definiții pentru banchet
banchét1 sn [At: ALECSANDRI, P. 227 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: it banchetto, fr bancquet] 1 Masă festivă, bogată, la care se sărbătorește o persoană sau un eveniment Si: ospăț, (liv) agapă, festin, (reg) praznic, prăznuire. 2 (Fig; îs) -ul vieții (sau al lumii) Plăcerile vieții. BANCHÉT, banchete,
s. n. Masă festivă dată în cinstea unei persoane sau a unui eveniment; festin. – Din
fr. banquet. BANCHÉT, banchete,
s. n. Masă festivă, la care se sărbătorește o persoană sau un eveniment; festin. – Din
fr. banquet. BANCHÉT, banchete,
s. n. Masă cu caracter festiv pentru a sărbători o persoană sau un eveniment; ospăț. Prînzul și cina au fost adevărate banchete. IBRĂILEANU, A. 148. – Pl, și: (învechit) bancheturi (ALECSANDRI, P. I 227).
BANCHÉT, banchete,
s. n. Masă cu caracter festiv la care se sărbătorește o persoană sau un eveniment. –
Fr. banquet. banchét s. n.,
pl. banchéte
banchét s. n., pl. banchéte BANCHÉT s. masă, ospăț, praznic, prăznuire, prânz, (livr.) festin, (rar) ospeție, (pop.) prânzare. (A dat un ~ în cinstea oaspeților.) BANCHÉT s.n. Ospăț, masă mare festivă (dată în cinstea unei persoane sau a unui eveniment). [Pl. -te, -turi. / < fr. banquet, it. banchetto].
BANCHÉT s. n. masă festivă în cinstea unei persoane, a unui eveniment. (< fr. banquet, it. banchetto)
banchét (banchéte), s. n. – Masă festivă, festin. –
Var. (
Mold.) benchet.
It. banchetto,
fr. banquet (
sec. XVIII).
Var. se explică în DAR (urmat de Scriban) pe baza
rut. benket, care ar putea fi, dimpotrivă, un
der. rom. Acesta din urmă pare a se datora unei pronunțări vechi *bănchet, cu asimilarea vocalei atone. –
Der. benchetui,
vb. (a chefui).
BANCHÉT ~e n. Masă solemnă fastuoasă, care reunește mai multe persoane, invitate cu ocazia unui eveniment. A da un ~. /<fr. banquet banchet n. ospăț strălucit, masă mare.
benchet n. ospăț de petrecere cu băutură și joc: la benchete bravii nu se mai adună BOL. [Formă populară trasă din it. BANCHETTO].
*banchét n., pl. e și urĭ (fr. banquet, d. it. banchetto, carev ine d. banco, bancă). Ospăț, mare prînz orĭ mare cină: un banchet politic. V.
benchet, ziafet. BANCHET s. masă, ospăț, praznic, prăznuire, prînz, (livr.) festin, (rar) ospeție, (pop.) prinzare. (A dat un ~ în cinstea oaspeților.) Banchet dex online | sinonim
Banchet definitie
Intrare: banchet
banchet 2 pl. -uri substantiv neutru
banchet 1 pl. -e substantiv neutru