Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

42 defini╚Ťii pentru banc─â

b├ínc─â3 sf [At: LB / V: (reg) -ng─â, banc sn / Pl: b─ânci, (├«nv) b─ânce / E: it banca, fr banque] 1 ├Äntreprinderea financiar─â care efectueaz─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi credit (╚Öi organizeaz─â circula╚Ťia b─âneasc─â). 2 (├Äs) ÔÇô de organe Serviciu medical care p─âstreaz─â at├ót s├óngele pentru perfuzii, c├ót ╚Öi diferite organe interne pentru transplantul de organe. 3 (├Äs) ÔÇô de date (sau de informa╚Ťii) Cantitate (mare) de informa╚Ťii stocate ╚Öi redate cu ajutoml computerului. 4 (├Änv) Bancnot─â. 5 Banc1 (1). 6 Banc1 (2). 7 (├Äe) A s─âri (sau a face s─â sar─â) -ca (├«n aer) A c├ó╚Ötiga un pot egal cu ├«ntreaga sum─â pus─â de bancher ├«n joc. 8 (├Äe) A sparge -ca A c├ó╚Ötiga dintr-o dat─â to╚Ťi banii pu╚Öi ├«n joc.
b├ínc─â2 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 328 / V: (reg) -ng─â, banc sn / Pl: b─ânci / E: fr banc, it banca] 1 Scaun ├«ngust ╚Öi lung (ca sau f─âr─â sp─âtar) pentru dou─â sau mai multe persoane. 2 (├Äs) -ca ministerial─â Locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. 3 (├Äs) -ca ap─âr─ârii Locurile dintr-o sal─â de tribunal destinate avoca╚Ťilor care ap─âr─â pe acuza╚Ťi. 4 (├Äs) -ca catargului Banca unei lotci prin care trece catargul. 5 Scaun (cu sau f─âr─â pupitru ├«n fa╚Ť─â) pe care stau ╚Öcolarii ├«n clas─â. 6 (├«├Äav) (De) pe b─âncile ╚Öcolii (De) la ╚Öcoal─â. 7 (├Äal) Din (sau ├«n) timpul petrecut ├«n ╚Öcoal─â. 8 (├Äe) A sta (sau a r─âm├óne) ├«n -ca sa A r─âm├óne la locul s─âu (fiind pasiv). 9 (├Äae) A fi docil.
B├üNC─é1, b─ânci, s. f. Scaun lung ╚Öi ├«ngust pentru dou─â sau mai multe persoane. ÔŚŐ Expr. Banca ministerial─â = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuza╚Ťilor = locurile dintr-o sal─â de tribunal pe care stau acuza╚Ťii. Banca ap─âr─ârii = locurile dintr-o sal─â de tribunal destinate avoca╚Ťilor care ap─âr─â pe acuza╚Ťi. ÔÖŽ Scaun, de obicei cu pupitru ├«n fa╚Ť─â, pentru ╚Öcolari. ÔŚŐ Loc. adv. (De) pe b─âncile ╚Öcolii = (de) la ╚Öcoal─â, din (sau ├«n) timpul petrecut ├«n ╚Öcoal─â. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a r─âm├óne) ├«n banca sa = a r─âm├óne la locul s─âu, a sta pasiv fa╚Ť─â de orice ini╚Ťiativ─â, a fi docil. ÔÇô Din fr. banc.
B├üNC─é2, b─ânci, s. f. 1. Institu╚Ťie financiar─â care are ca activitate principal─â atragerea de depozite ╚Öi ├«mprumutarea unor sume ├«n scopul acord─ârii de credite ╚Öi efectu─ârii de plasamente. ÔÖŽ (Med.) Banc─â de organe = laborator ├«n care se asigur─â prezervarea ├«n condi╚Ťii riguroase a unor ╚Ťesuturi, a s├óngelui sau a unor organe ├«n vederea transplant─ârii lor. (Inform.) Banc─â de date sau banc─â de informa╚Ťii = totalitatea datelor organizate ├«n scopul optimiz─ârii procesului de c─âutare ╚Öi modificare a lor sau a rela╚Ťiilor dintre ele, independent de o anumit─â aplica╚Ťie. 2. (La unele jocuri de c─âr╚Ťi) Sum─â pe care bancherul (2) o ╚Ťine ├«n fa╚Ťa lui pentru a pl─âti c├ó╚Ötigurile celorlal╚Ťi juc─âtori. ÔŚŐ Expr. A s─âri (sau a face s─â sar─â) banca (├«n aer) = a c├ó╚Ötiga un pot egal cu ├«ntreaga sum─â pus─â de bancher (2) ├«n joc. ÔÇô Din it. banca, fr. banque.
B├üNC─é1, b─ânci, s. f. Scaun lung pentru dou─â sau mai multe persoane. ÔŚŐ Expr. Banca ministerial─â = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuza╚Ťilor = locurile dintr-o sal─â de tribunal ocupate de acuza╚Ťi. Banca ap─âr─ârii = locurile dintr-o sal─â de tribunal destinate avoca╚Ťilor care ap─âr─â pe acuza╚Ťi. ÔÖŽ Scaun, de obicei cu pupitru ├«n fa╚Ť─â, pentru ╚Öcolari. ÔŚŐ Loc. adv. (De) pe b─âncile ╚Öcolii = (de) la ╚Öcoal─â, din (sau ├«n) timpul petrecut ├«n ╚Öcoal─â. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a r─âm├óne) ├«n banca sa = a r─âm├óne la locul s─âu, a sta pasiv fa╚Ť─â de orice ini╚Ťiativ─â, a fi docil. ÔÇô Din fr. banc.
B├üNC─é2, b─ânci, s. f. 1. Intreprindere financiar─â care efectueaz─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi de credit (╚Öi organizeaz─â circula╚Ťia b─âneasc─â). ÔÖŽ Banc─â de organe = serviciu medical care dispune de s├ónge pentru transfuzii, de cornee pentru transplant─âri etc. 2. (La unele jocuri de c─âr╚Ťi) Sum─â pe care bancherul (2) o ╚Ťine ├«n fa╚Ťa lui spre a pl─âti c├ó╚Ötigurile celorlal╚Ťi juc─âtori. ÔŚŐ Expr. A s─âri (sau a face s─â sar─â) banca (├«n aer) = a c├ó╚Ötiga un pot egal cu ├«ntreaga sum─â pus─â de bancher (2) ├«n joc. ÔÇô Din it. banca, fr. banque.
B├üNC─é1, b─ânci, s. f. Scaun ├«ngust ╚Öi lung (cu sau f─âr─â speteaz─â), pe care pot ╚Öedea mai multe persoane deodat─â. V. lavi╚Ť─â, banchet─â. Pe o banc─â de piatr─â ╚Öezuser─â pe vremuri arn─âu╚Ťii de paz─â. DUMITRIU, B. F. 118. A╚Öeza╚Ťi pe b─âncile de lemn ale vagonului, mo╚Ťii priveau mun╚Ťii. BOGZA, ╚Ü. 17. Au tras banca de lemn sub fereastr─â ╚Öi s-au a╚Öezai cu spatele spre lumea din salon. PAS, L. I 24. ÔÖŽ Scaun (de obicei ├«mpreun─â cu pupitrul) pentru dou─â sau mai multe persoane, pe care ╚Öed ╚Öcolarii ├«n clas─â. St─âteam am├«ndoi intr-o banc─â. SADOVEANU, N. F. 36. Capul greu c─âdea pe banc─â, p─âreau toate-n infinit; C├«nd suna, ╚Ötiam c─â Ramses trebuia s─â fi murit.. EMINESCU, O. I 140. ÔÖŽ Loc. adv. Pe b─âncile ╚Öcolii = la ╚Öcoal─â, la ├«nv─â╚Ť─âtur─â. De pe b─âncile ╚Öcolii = din timpul petrecut ├«n ╚Öcoal─â. S-a remarcat ├«nc─â de pe b─âncile ╚Öcolii. ÔÖŽ (├Än expr.) Banca acuza╚Ťilor = banca pe care stau, ├«ntr-o sal─â de judecat─â, acuza╚Ťii. Banca ap─âr─ârii = banca pe care stau avoca╚Ťii ap─âr─ârii. ÔÖŽ Aparat de gimnastic─â, la care se pot executa, individual sau ├«n grup, diferite exerci╚Ťii de gimnastic─â.
B├üNC─é2, b─ânci, s. f. 1. Institut de credit care efectueaz─â opera╚Ťii financiare. Banc─â de stat. ÔŚŐ Banca de credit pentru investi╚Ťii = a╚Öez├«m├«nt care acord─â credite pentru investi╚Ťii ├«n industrie, ├«n comer╚Ťul de stat etc. Banc─â de emisiune = banc─â care are dreptul de a emite bancnot─â. Bilet de banc─â v. bilet. 2. (La jocul de c─âr╚Ťi) Banii pu╚Öi ├«n joc de cel ce ╚Ťine jocul. V. banc3 (1). Jucau de vreo dou─â ceasuri bacara... Augustatos... ╚Ťinea banca. DUMITRIU, B. F. 128.
B├üNC─é1, b─ânci, s. f. Scaun ├«ngust ╚Öi lung pe care pot ╚Öedea mai multe persoane. ÔŚŐ Banca acuza╚Ťilor = banc─â pe care stau, ├«ntr-o sal─â de judecat─â, acuza╚Ťii. Banca ap─âr─ârii = banc─â pe care stau, ├«ntr-o sal─â de judecat─â, avoca╚Ťii ap─âr─ârii. ÔÖŽ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre), pe care ╚Öed ╚Öcolarii ├«n clas─â. ÔŚŐ Loc. adv. Pe b─âncile ╚Öcolii = la ╚Öcoal─â. De pe b─âncile ╚Öcolii = din timpul petrecut ├«n ╚Öcoal─â. ÔÇô Fr. banc.
B├üNC─é2, b─ânci, s. f. 1. Institut de credit care efectueaz─â opera╚Ťii financiare. ÔŚŐ Banc─â de emisiune = banc─â ├«nvestit─â cu dreptul de a emite bancnote. 2. (La unele jocuri de c─âr╚Ťi) Banii pu╚Öi ├«n joc de cel ce conduce jocul. ÔÇô It. banca (fr. banque).
báncă s. f., g.-d. art. bắncii; pl. bănci
báncă (scaun lung, întreprindere financiară) s. f., g.-d. art. băncii; pl. bănci
BÁNCĂ s. 1. (prin Ban.) scămnie. (Stă pe ~, la poartă.) 2. v. pupitru.
B├üNC─é s. 1. (prin Transilv.) tocoric. (Are bani la ~.) 2. banc─â de date v. banc─â de informa╚Ťii; banc─â de informa╚Ťii = banc─â de date. 3. (rar) ╚Öuet─â. (~ la unele jocuri de c─âr╚Ťi.)
BÁNCĂ s. v. bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă.
B├üNC─é1 s.f. Institu╚Ťie financiar─â care execut─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi de credit. ÔŚŐ Banc─â de emisiune = institu╚Ťie care are dreptul s─â emit─â bancnote; bilet de banc─â = bancnot─â. [< fr. banque, it. banca].
B├üNC─é2 s.f. (La jocul de c─âr╚Ťi) Banii pu╚Öi ├«n joc de cel ce ╚Ťine jocul. [< germ. Bank].
B├üNC─é3 s.f. Scaun lung, cu sau f─âr─â rezem─âtoare, pe care pot ╚Öedea deodat─â mai multe persoane. ÔÖŽ Scaun cu pupitru pe care stau elevii ├«n clas─â. [< fr. banc, cf. germ. Bank].
B├üNC─é2 s. f. (la jocul de c─âr╚Ťi) banii pu╚Öi ├«n joc de cel ce ╚Ťine jocul. (< germ. Bank)
BANC─é3 s. f. pies─â de mobilier, cu sau f─âr─â rezem─âtoare, pe care pot ╚Öedea deodat─â mai multe persoane. ÔŚŐ scaun cu pupitru pe care stau elevii ├«n clas─â. ÔÖŽ a sta ├«n banca sa = a fi neutru, a sta pasiv, indiferent. (< fr. banc, germ. Bank)
B├üNC─é1 s. f. 1. institu╚Ťie financiar─â care efectueaz─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi de credit. ÔÖŽ ~ de emisiune = institu╚Ťie care are dreptul s─â emit─â bancnote; bilet de ~ = bancnot─â. 2. ~ de date (sau de informa╚Ťii) = institu╚Ťie specializat─â ├«n stocarea ╚Öi furnizarea de informa╚Ťii prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu ├«ntr-un spital care conserv─â organe anatomice ├«n vederea utiliz─ârii lor pentru transplant. (< it. banca, fr. banque)
b├ínc─â (bß║»nci), s. f. ÔÇô 1. Scaun lung. ÔÇô 2. ├Äntreprindere financiar─â care efectueaz─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi credit. ÔÇô 3. (La unele jocuri de c─âr╚Ťi) Sum─â din care bancherul pl─âte╚Öte c├«╚Ötigurile celorlal╚Ťi juc─âtori. ÔÇô 4. (├Änv.) Bilet de banc─â. ÔÇô 5. (├Änv.) ├Än arg., h├«rtie de o sut─â de lei. ÔÇô Var. banc, s. n. (banc─â la jocuri de c─âr╚Ťi; glum─â, bra╚Öoav─â). ÔÇô Mr. bancu, banc─â, megl. banc─â. It. banca, fr. banque (sec. XVIII). Var. banc, reproduce fidel fonetismul fr. Cuv├«ntul mr., din it. (Ruffini 328). To╚Ťi der. s├«nt ├«mprumuturi directe: bancar, adj., din it. bancario; banco, s. m. (banc─â la jocuri de c─âr╚Ťi), din it.; bancher, s. m., din it. banchiero, fr. banquier; banchet─â, s. f., din fr. banquette; banchiz─â, s. f., din fr. banquise; bancnot─â, s. f., din germ. Banknote, cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancrut─â, s. f., din fr. banqueroute, care la r├«ndul s─âu provine din it. banca rotta; b─âncu╚Ť─â, s. f. (moned─â de 50 bani; odinioar─â, ├«n Trans., moned─â de 20 crei╚Ťari), din germ. Bankozettel, transformat prin etimologie popular─â ├«ntr-un diminutiv de la banc─â (Hasdeu 3193; Borcea 177).
B├üNC─é1 b─ânci f. 1) Scaun lung (cu sau f─âr─â speteaz─â) pentru mai multe persoane. ~ de lemn. 2) Scaun cu pupitru ├«n fa╚Ť─â pentru ╚Öcolari. * De pe b─âncile ╚Öcolii din anii de ╚Öcoal─â. [G.-D. b─âncii] /<fr. banc
B├üNC─é2 b─ânci f. 1) Institu╚Ťie financiar─â care efectueaz─â opera╚Ťii de plat─â ╚Öi de credit. ~ agricol─â. 2) Cl─âdire unde se afl─â aceast─â institu╚Ťie. ~a na╚Ťional─â se afl─â ├«n centrul ora╚Öului. 3): ~ de date ansamblu de date dintr-un anumit domeniu, organizate ├«n scopul optimiz─ârii folosirii lor. [G.-D. b─âncii] /<fr. banque, it. banca
banc─â f. 1. scaun lung pe care pot ╚Öedea mai mul╚Ťi in╚Öi; 2. pl. b─ânci, st├ónci ascunse sub ap─â, gr─âm─âdire de nisip ori pietri╚Ö ├«n mare sau ├«n r├óuri, periculoase pentru cor─âbii.
banc─â f. 1. un fel de comer╚Ť care consist─â a ├«mprumuta ╚Öi a lua bani cu dob├ónd─â, a schimba efecte, a le sconta ├«n folosul unei prime; 2. a╚Öez─âm├ónt care face aceste diferite opera╚Ťiuni: Banca Na╚Ťional─â, cea mai mare institu╚Ťiune de credit a ╚Ť─ârii, fondat─â ├«n 1879, cu un capital de 12 mil., reprezentat prin 24.000 ac╚Ťiuni a 500 lei.
*b├ínc─â f., pl. b─ânc─ş (it. banca ╚Öi banco, fr. banque [z─âr─âfie] ╚Öi banc [scaun], sp. pg. banco, d. vgerm. banch, panch, ngerm. bank; ngr. b├ínka, pron. b├ínga, scaun, ╚Öi b├ínkos, z─âr─âfie; rus. b├ínka, bank. V. banc ╚Öi pangar). Un fel de scaun lung de lemn, de fer sa┼ş de peatr─â pe care pot ╚Öedea ma─ş mul╚Ť─ş in╚Ö─ş: banc─â de gr─âdin─â, b─ânc─ş de ╚Öcoal─â, a fi pe b─âncile ╚Öcoale─ş (a fi ╚Öcolar). Banc, st├«nc─â supt ap─â sa┼ş gr─âmad─â de nisip care ├«mpedec─â naviga╚Ťiunea. La unele jocur─ş de noroc, bani─ş pe care-─ş are dinainte cel ce conduce jocu. Un fel de comerci┼ş care consist─â ├«n acordarea banilor ╚Öi ├«n primirea interesulu─ş ╚Öi ├«n scontarea efectelor ├«n schimbu une─ş prime. Institu╚Ťiune public─â de credit autorizat─â pin lege, pus─â supt controlu statulu─ş ╚Öi cu oarecare obliga╚Ťiun─ş ╚Öi privilegi─ş, mai ales acela de a emite bilete de banc─â. Edificiu ├«n care se face acest fel de comerci┼ş ╚Öi ├«n care-s birourile aceste─ş institu╚Ťiuni. Banca Na╚Ťional─â a Rom├ónii─ş, cea ma─ş veche institu╚Ťiune de credit a ╚Ť─âri─ş, fundat─â la 1879, cu un capital de 12,000,000 de franc─ş reprezentat pin 24,000 de ac╚Ťiun─ş de c├«te 500 de franc─ş. Banca Francii─ş, ├«nfiin╚Ťat─â la 1803, are privilegiu excluziv de a emite bilete la vedere ╚Öi la purt─âtor, numite bilete de banc─â. Opera╚Ťiunile e─ş statutare ├«s urm─âtoarele: scontur─ş de efecte de comerci┼ş ╚Öi de efecte publice, avansur─ş pe drug─ş de metale pre╚Ťioase, pe rente, pe ac╚Ťiun─ş ╚Öi obliga╚Ťiun─ş de c─â─ş ferate ╚Öi ale Creditului Fonciar ╚Ö.a. Are sediu ├«n Paris ╚Öi sucursale ├«n departamente, ce─şa ce a f─âcut ╚Öi B.N. a Rom├ónii─ş, cu sediul ├«n Bucure╚Öti ╚Öi cu sucursale ├«n jude╚Ťe. ÔÇô Munt. Pop. bang─â (dup─â ngr.). V. bilet, h├«rtie.
BANC─é s. 1. (prin Ban.) sc─âmnie. (St─â pe ~, la poart─â.) 2. pupitru. (Pune╚Ťi caietele pe ~!)
BANC─é s. 1. (prin Transilv.) tocoric. (Are bani la ~.) 2. (rar) ╚Öuet─â. (~ la unele jocuri de c─âr╚Ťi.)
bancă s. v. BANCNOTĂ. BILET DE BANCĂ. HÎRTIE. HÎRTIE-MONEDĂ.
b├ínc─â s. f. ├«n sintagmele banc─â de date, de transplantologie, de informa╚Ťii, de organe, de cuvinte Loc unde se centralizeaz─â ╚Öi se conserv─â informa╚Ťiile prelucrate cu ordinatorul, organe ale corpului omenesc, fi╚Öe de cuvinte etc. ÔŚŐ ÔÇ×Banca de transplantologie. Cl─âdirea Institutului de biostructur─â al Academiei de medicin─â din Var╚Öovia ad─âposte╚Öte Banca central─â na╚Ťional─â de ╚Ťesuturi ÔÇô cea mai mare institu╚Ťie de acest fel de pe continent ╚Öi a doua din lume, dup─â cea din Maryland, S.U.A. ╚Ťesuturile destinate transplanturilor ÔÇô grefe de oase, cartilaje, meninge, tendoane, nervi periferici, piele ÔÇô sunt preparate pe baza unei tehnologii moderne.ÔÇŁ Sc. 6 XI 77 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Proiectul prevede ca personalul medical s─â aib─â acces la banca de informa╚Ťii a unui calculator [...] prin intermediul a 80 de displayuri ÔÇô echipament terminal asem─ân─âtor unui ecran de televizor cu ajutorul c─âruia se poate dialoga cu computerul.ÔÇŁ R.l. 14 I 78 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×[...] problema transplanturilor de organe [...] se izbe╚Öte, adesea, de lipsa organelor ├«nlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar trebui s─â le primeasc─â. ┬źB─âncile de organe┬╗ create ├«n diferite ╚Ť─âri nu fac ├«ntotdeauna fa╚Ť─â ├«mprejur─ârilor.ÔÇŁ Sc. 22 II 79 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×├Än 1983 existau probe multiple [de SIDA] care st─âteau la dispozi╚Ťia b─âncilor de s├ónge.ÔÇŁ ÔŚŐ ÔÇ×22ÔÇŁ 29/95 p. 16; v. ╚Öi R.l. 14 I 78 p. 6; v. ╚Öi telematic─â, teletext (dup─â fr. banque de donn├ęes, dÔÇÖinformations, dÔÇÖorganes, de motsetc.; cf. engl. data-bank; PR 1949, BD 1970, DTN 1972; DEX-S)
b├ínc─â-pup├ştru s. f. Banc─â combinat─â cu o mas─â de scris ÔŚŐ ÔÇ×O banc─â-pupitru, mas─â-birou de studiu etc.ÔÇŁ Mag. 7 I 67 p. 6 (din banc─â + pupitru)
banc─â1 Banc─â1 ÔÇ×scaunÔÇŁ e explicat de DLRM, copiind ca de obicei pe CADE, prin fr. banc, f─âr─â nici o vorb─â despre diferen╚Ťa de termina╚Ťie ╚Öi de gen. DA ├«l explic─â prin it. banca, dar d─â ╚Öi varianta banc, explicat─â prin german─â. Cior─ânescu, care trateaz─â pe banc─â1 ╚Öi banc─â2 ├«mpreun─â, porne╚Öte de la it. banca, fr. bangue, cu adaosul c─â varianta banc reproduce exact fonetismul francez, apoi noteaz─â c─â toate derivatele s├«nt ├«mprumuturi directe: bancar, bancher etc., din italian─â, francez─â etc. (dar it, banchiero, fr. banguier trebuiau s─â devin─â *banchier). Scriban pune ╚Öi el ambele sensuri ├«mpreun─â ╚Öi trimite la mai multe limbi: italian─â, francez─â, german─â, greac─â, rus─â. Ca de obicei, pentru no╚Ťiuni de acest fel, nu vom porni direct de la francez─â, ╚Öi nici m─âcar de la italian─â, ci trebuie s─â avem ├«n vedere nn intermediar ├«ntr-o limb─â mai apropiat─â de noi. Bulgara are forma đ▒ađŻđ║a, pe care PCđĹKE o explic─â prin german─â, iar đĹEP prin rom├ón─â sau prin italian─â. Pentru mine nu ├«ncape nici o ├«ndoial─â c─â at├«t forma bulgar─â, c├«t ╚Öi cea rom├ón─â (eventual una prin intermediul celeilalte) provin din greac─â, unde se cunosc dou─â variante, desigur numai grafice ╬╝¤Ç╬Č╬│¤░╬▒ ╚Öi ╬╝¤Ç╬Č╬Ż¤░╬▒ ├«n rom├óne╚Öte forma popular─â bang─â a fost mult─â vreme folosit─â ╚Öi mi se pare sigur c─â e mai veche dec├«t cealalt─â. Ea reproduce pronun╚Ťarea greceasc─â, iar banc─â a fost ref─âcut sub influen╚Ťa occidental─â.
banc─â2 Cu ├«n╚Ťelesul de ÔÇ×institu╚Ťie economic─âÔÇŁ, banc─â o explici de DLRM prin it. banca (fr. banque), iar derivatul banchi f─âr─â ezitare, prin fr. banquer (evident, gre╚Öeal─â de tipar pentru banquier). ╚śi aici urmeaz─â fidel pe CADE. Se ╚Ötie ├«ns─â c─â italienii s├«nt bancheri mai vechi dec├«t francezii ╚Öi c─â fr. banquer e ├«mprumutat din italian─â. DN e deci mai corect: < fr. banque it. banco. DA trimite tot la it. banca, iar pentru raport cu banc─â1, confer─â gr. ¤ä¤ü╬▒¤Ç╬Á╬Â╬»¤ä╬̤é ÔÇ×zarafÔÇŁ din ¤ä¤üß╝ǤÇ╬Á╬Â╬▒ ÔÇ×mas─âÔÇŁ. Ca ╚Öi ├«n cazul lui banc─â1 ╚Öi poate mai mult ├«nc─â aici, trebui s─â ne uit─âm ├«nt├«i la limbile vecine. Bulgara are đ▒ađŻđ║a, cu derivatul đ▒ađŻđ║ep, explicate de PCđĹKE, primul prin italian─â, al doilea prin francez─â. đĹEP, care trateaz─â pe banc─â1 ╚Öi banc─â2 ├«mpreun─â, semnaleaz─â varianta mai veche đ▒ađŻđ│ep. Rom├óna cunoa╚Öte ╚Öi ea formele populare bang─â, bangher, evident mi vechi (de aici ╚Öi numele de familie Banghereanu?), care se explic─â prin greac─â: ╬╝¤Çß╝Ç╬│¤░╬▒, ╬╝¤Çß╝Ç╬Ż¤░╬▒, ╬╝¤Ç╬▒╬│¤░(╬╣)߯▓¤ü╬̤é, dar trebuie amintit─â ╚Öi forma turceasc─â banker. ╚śi aici au fost f─âr─â ├«ndoial─â folosite la ├«nceput numai formele cu g, apoi cele cu k au veni odat─â cu influen╚Ťa occidental─â.
BANCA DE REGLEMENT─éRI INTERNA╚ÜIONALE (Banque de r├Ęglements internationaux/ Bank of International Settlements; B.R.I.), institu╚Ťie financiar─â interna╚Ťional─â cu competen╚Ť─â limitat─â, cu sediul la Basel (Elve╚Ťia ), creat─â ├«n 1930 ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii ├«ntre b─âncile centrale ╚Öi ╚Öi a reglement─ârilor opera╚Ťiunilor financiare a 29 de ╚Ť─âri. Agent al O.C.D.E. ╚Öi C.E.C.O.
BANCA EUROPEAN─é DE INVESTI╚ÜII (Banque Europ├ęene dÔÇÖinvestissement/ European Investment Bank; B.E.I.), institu╚Ťie bancar─â a Comunit─â╚Ťii Economice Europene, cu sediul la Luxemburg, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1958, pentru finan╚Ťarea proiectelor de dezvoltare a ╚Ť─ârilor membre, precum ╚Öi a altor ╚Ť─âri.
BANCA EUROPEAN─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE (B.E.R.D.), institu╚Ťie financiar─â interguvernamental─â la care particip─â 39 de state, creat─â ├«n 1991, la Londra, ├«n scopul efectu─ârii de opera╚Ťiuni de credit pentru ╚Ť─ârile Europei Centrale ╚Öi de Est. Este condus─â de un consiliu al guvernatorilor, format din reprezentan╚Ťii ╚Ť─ârilor membre. Are un capital ini╚Ťial de 10 miliarde ECU (12 miliarde dolari).
BANCA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; ├«n engl. International Bank for Reconstruction and Development), institu╚Ťie bancar─â interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Washington, creat─â ├«n 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1946), ├«n scopul acord─ârii de ├«mprumuturi pentru finan╚Ťarea unor proiecte economice, precum ╚Öi al asisten╚Ťei tehnice necesare. Institu╚Ťie specializat─â a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1972).
BANCA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE / BANCA MONDIAL─é (B.I.R.D. / B.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Bank for Reconstruction and Development / World Bank ÔÇô I.B.R.D. / W.B.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â la 27 dec. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 25 iun. 1946), ├«n scopul acord─ârii de ├«mprumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe pia╚Ťa de capital, ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare, pentru finan╚Ťarea unor proiect economice, precum ╚Öi al asisten╚Ťei tehnice necesare. Sprijin─â nevoile de dezvoltare uman─â ╚Öi social─â pe termen lung, asigur─â ├«mprumuturi financiare directe, furniz├ónd suport ├«n perioadele de criz─â ├«n general popula╚Ťiei din zonele subdezvoltate, folose╚Öte p├órghii financiare pentru a promova politici-cheie ╚Öi reforme institu╚Ťionale, sprijin─â capitalul privat cre├ónd un climat favorabil investi╚Ťiilor, asigur─â suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supravie╚Ťuirii popula╚Ťiei ├«n ╚Ť─ârile s─ârace. Cuprinde un ansamblu de trei institu╚Ťii bancare asociate: Corpora╚Ťia Financiar─â Interna╚Ťional─â (C.F.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Finance Corporation ÔÇô I.F.C.), fondat─â ├«n 1956, 175 membri, Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Dezvoltare (A.I.D.; ├«n engl.: International Development Association ÔÇô I.D.A.), fondat─â ├«n 1960, 162 membri, Agen╚Ťia pentru Garantarea Investi╚Ťiilor Multilaterale (A.G.I.M.; ├«n engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency ÔÇô M.I.G.A.), fondat─â ├«n 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. Rom├ónia este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.
BANCA MONDIAL─é (Banque Mondiale / World Bank), ansamblu de trei institu╚Ťii bancare, specializate ale O.N.U., care acord─â asisten╚Ť─â tehnic─â ╚Öi financiar─â ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare: Banca Interna╚Ťional─â pentru Reconstruc╚Ťie ╚Öi Dezvoltare, Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Dezvoltare, Societatea Financiar─â Interna╚Ťional─â.
a sta ├«n banca lui / proprie expr. 1. a-╚Öi vedea de treab─â, a nu se amesteca ├«n treburile altuia. 2. a se mul╚Ťumi cu pu╚Ťin, a nu emite preten╚Ťii nejustificate.
stai în banca ta! expr. fii cuminte!

Banc─â dex online | sinonim

Banc─â definitie

Intrare: banc─â
banc─â substantiv feminin