banatít sn [At: DEX2 / E: fr banatite] Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni și utilizată ca material de construcție.

BANATÍT s. n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție. – Din fr. banatite. Cf. n. pr. Banat.

BANATÍT s. n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție. – Din fr. banatite. Cf. n. pr. Banat.

banatít s. n.

banatít s. n.

BANATÍT s.m. (Geol.) Rocă magmatică, alcătuită în special din granodiorit, granit etc., formată la sfârșitul cretacicului în Banat și Munții Apuseni, care se folosește ca piatră de construcții. [< fr. banatite, cf. Banat + -it].

BANATÍT s. m. rocă magmatică intruzivă, alcătuită din granodiorit, granit etc. (< fr. banatite)

BANATÍT (< Banat) s. n. Grup de roci magmatice intruzive, constituit în special din gradionite, avînd la partea superioară granite, iar la bază diorite. Formează masive (batolitice sau lacolitice), dyke-uri, uneori curgeri de lavă și aglomerate vulcanice; produce fenomenul de metamorfism de contact cu rocile înconjurătoare.