Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru banat

ban├ít sn [At: B─éLCESCU, M. V. 593 / V: b─â- / E: lat banatus] 1-2 (Provincie sau) ╚Ťinut administrat de un ban1 (1). 3 Dans ╚Ť─âr─ânesc asem─ân─âtor cu br├óul. 4 Melodie dup─â care se execut─â acest dans. 5 (Rar) B─ânie (2).
bănát2 sn vz banat
b─ân├ít1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 88728 / Pl: ~e, -uri / E: mg b├ínat] (Reg) 1-2 Stare de (durere sufleteasc─â ╚Öi) c─âin╚Ť─â. 3 (├Äe) A fi (sau a trage) (cu) ~ A regreta. 4 Sup─ârare. 5-6 (Frp; ├«e) A nu-i fi cuiva cu ~ A nu lua ├«n nume de r─âu (rug─âmintea sau) ├«ntrebarea cuiva. 7 Luare ├«n nume de r─âu. 8 M├ónie. 9 Necaz. 10 Ciud─â. 11 ├Änvinuire. 12 B─ânuial─â.
BAN├üT, banate, s. n. 1. Provincie sau ╚Ťinut administrat de un ban2. 2. Dreg─âtoria de ban2. ÔÇô Ban2 + suf. -at. Cf. lat. med. banatus.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, de jale, de triste╚Ťe, de p─ârere de r─âu. 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. ÔŚŐ Expr. A nu-i fi cuiva cu b─ânat = (ca formul─â de polite╚Ťe) a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare. ÔÇô Din magh. b├ínat.
BAN├üT, banate, s. n. Provincie sau ╚Ťinut administrat de un ban2. ÔÇô Ban2 + suf. -at. Cf. lat. med. banatus.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, de jale, de triste╚Ťe, de p─ârere de r─âu. 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. ÔŚŐ Expr. A nu-i fi cuiva cu b─ânat= (ca formul─â de polite╚Ťe) a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare. ÔÇô Din magh. b├ínat.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Transilv., Mold., Bucov.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, triste╚Ťe, jale, m├«hnire; p─ârere de r─âu. Nu te da b─ânatului Ca iarba t─âiatului, Nu-╚Ťi vinde necazului Florile obrazului. TOMA, C. V. 386. Mereu se dep─ârta de sat B─âtr├«nul, slab, cu ochii plini De lacrimi ╚Öi b─ânat. CO╚śBUC, P. I 233. N-am dus ╚Öi nu duc destul b─ânat dup─â cei trei [copii]? Acum te mai pr─âp─âde╚Öti ╚Öi tu prin cea s─âcreat─â de lume! RETEGANUL, P. V 28. L├«ng─â munte Este-o punte, ╚śi la cap─âtul pun╚Ťii Scrisu-i dorul m├«ndru╚Ťii; La cap─âtul cel─âlalt, Scrisu-i ╚Öi-al badei b─ânat, C─â s-a dus ╚Öi m-a l─âsat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 161. ÔŚŐ Expr. A-i fi b─ânat = a-i fi jale, a-i p─ârea r─âu. Mi-ar fi, nu mi-ar fi b─ânat, Daca s-ar fi m─âritat De aci al treile sat; Dar ea s-a f─âcut mireas─â De la noi a treia cas─â. ALECSANDRI, P. P. 303. 2. Sup─ârare, m├«nie, necaz, ciud─â, pic─â. Nu ╚Ötiu ce-i cu tine, C─â tot por╚Ťi b─ânat De te r├«d prin sat, ╚śi por╚Ťi jale-amar─â De te rid prin ╚Ťar─â! CO╚śBUC, P. II 145. ÔŚŐ Expr. (Ca formul─â de polite╚Ťe) A nu-i fi cu b─ânat = a nu lua rug─âmintea (sau ├«ntrebarea) cuiva ├«n nume de r─âu. ├Äntr-un t├«rziu... a-ntrebat, Privind a╚Öa pe deal, r─âzle╚Ť: Departe-i p├«n─â-n sat? S─â nu v─â fie cu b─ânat: ├«ntreb, c─â s├«nt drume╚Ť. CO╚śBUC, P. I 228. M─â rog, s─â nu fie cu b─ânat, dar ia spune-mi cum te cheam─â. SBIERA, P. 193. Nu-╚Ťi fie cu b─ânat, om bun, c─â am ╚Öuguit ╚Öi eu! CREANG─é, P. 127. Ce vrei tu? ÔÇô Noi? Bun─â pace! ╚śi de n-o fi cu b─ânat, Domnul nostru ar vrea s─â vaz─â pe m─âritul ├«mp─ârat. EMINESCU, O. I 146. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare; mustrare, ├«nfruntare. Mai pune la socoteal─â c─â ╚Öi Tr─âsnea era ├«naintat ├«n v├«rst─â, bucher de frunte ╚Öi timp ├«n felul s─âu; c─â profesorul... zicea: ┬źLua╚Ťi de ici p├«n─â ici...┬╗. ╚śi poate c─â nu ve╚Ťi aduce b─ânat nici gramaticului, nici profesorului, nici lui Tr─âsnea, ci ├«nt├«mpl─ârii, care a f─âcut pe oameni a╚Öa cum s├«nt. CREANG─é,89. Aceste b─ânaturi ╚Ťi le scriu din toat─â durerea.inimii, doresc ca ele s─â fie nemeritate. KOG─éLNICEANU, S. 218. [M├«ndra] ╚Ťi-o trimite, bade, carte, Pe de laturi Cu b─ânaturi, ├«n mijloc Par─â de foc. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 135. 4. B─ânuial─â, prepus. Ar trebui s─â m─â ceri la mama, atunci ai putea veni c├«t de des; ╚Öi ea n-ar avea nimic de b─ânuit. ÔÇô Despre b─ânat nu mi-i team─â, dar, vezi, n-am vreme s─â m─â ocup cu astfel de lucruri. CONTEMPORANUL, VII 499.- Pl. ╚Öi: (rar, 1) b─ânate (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 313).
BAN├üT, banate, s. n. Provincie sau ╚Ťinut administrat de un ban2. ÔÇô Din ban2.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, triste╚Ťe, jale; p─ârere de r─âu. Cu ochii plini De lacrimi ╚Öi b─ânat (CO╚śBUC). 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. Nu ╚Ötiu ce-i cu tine, C─â tot por╚Ťi b─ânat (CO╚śBUC). ÔŚŐ Expr. (Ca formul─â de polite╚Ťe) A nu-i fi cuiva cu b─ânat = a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö; mustrare. Poate c─â nu ve╚Ťi aduce b─ânat... profesorului (CREANG─é). 4. B─ânuial─â. ÔÇô Magh. b├ínat.
Banát (nume de loc) s. propriu
ban├ít (╚Ťinut, dreg─âtorie) s. n., pl. ban├íte
bănát (mâhnire, ciudă, bănuială, reproș) (reg.) s. n., (bănuieli, reproșuri) pl. bănáturi
ban├ít (╚Ťinut, dreg─âtorie) s. n., pl. ban├íte
bănát (mâhnire, ciudă, bănuială, reproș) s. n., (reproșuri) pl. bănáturi
B─éN├üT s. v. admonestare, am─âr─âciune, b─ânuial─â, ceart─â, certare, ciocul-cucoarei, ciud─â, dojan─â, dojenire, gelozie, imputare, imputa╚Ťie, invidie, ├«ntristare, ├«nvinuire, m├óhnire, moral─â, mustrare, necaz, ne├«ncredere, observa╚Ťie, pic─â, pizm─â, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, pornire, priboi, ranchiun─â, repro╚Ö, sup─ârare, suspiciune, triste╚Ťe, vin─â.
RISLING DE BAN├üT s. (BOT.) (pop.) crea╚Ť─â.
b─ân├ít (b─ân├íturi), s. n. ÔÇô 1. Necaz, sup─ârare, am─âr─âciune. ÔÇô 2. Ciud─â, pizm─â. ÔÇô 3. B─ânuial─â. Mag. b├ínat (G├íldi, Dict., 103), cf. b─ânui.
B─éN├üT ~uri n. pop. Dispozi╚Ťie rea; indispozi╚Ťie; sup─ârare. * A nu-i fi (cuiva) cu ~ a nu-i fi (cuiva) cu sup─ârare; a nu lua ├«n nume de r─âu. /<ung. b├ínat
banat n. 1. dreg─âtoria de Ban; 2. rangul de Ban in ierarhia boiereasc─â; 3. ╚Ťara sau ╚Ťinutul guvernat de un Ban. ÔĽĹ a. se zice de o varietate de gr├óu (originar din Banat), cu bobul mare ╚Öi spicul must─âcios: banat albine╚Ť ╚Öi ro╚Öiatic.
Banat n. 1. Banatul Severinului, coprindea ╚Ťinutul Mehadiei ╚Öi Alma╚Öul din Temi╚Öana, administrat p├ón─â la 1600 de un Ban; 2. Banatul Craiovei, partea ╚Ü─ârii-Rom├óne╚Öti de dincolo de Olt, guvernat─â mai ├«nainte de un Ban; 3. Banatul Temi╚Öoarei, fost─â provincie a Austro-Ungariei ├«ntre Mure╚Ö ╚Öi Tisa cu 1.431.833 loc. (dintre cari peste 800.000 Rom├óni); 4. alt─â fost─â provincie a Austro-Ungariei, coprinz├ónd Croa╚Ťia ╚Öi Sclavonia (B─ân─â╚Ťean). Adunarea na╚Ťional─â din Alba-Iulia (1 Dec. 1918) a proclamat unirea Banatului cu Rom├ónia. Tractatul din Versailles (1919) a dispus ca Banatul Temi╚Öoarei s─â fie anexat Rom├óniei, iar cel croato-slavon Iugo-Slaviei. Banatul coprinde azi 3 jude╚Ťe.
b─ânat n. Mold. Tr. necaz, sup─ârare: ╚Öi de nÔÇÖo fi cu b─ânat, Domnul nostru ar vrea s─â vaz─â pe m─âritul ├«mp─ârat EM. [Ung. B├üNAT].
ban├ít n., pl., e (d. ban 1). ╚Üinutu guvernat de un ban: banatu Timi╚Öoare─ş, al Craiovei. Adj. Gr├«┼ş banat, un fel de gr├«┼ş cu spicu mai lung ╚Öi cu boabele ma─ş mar─ş (originar din Banat). V. b─ânie.
bánăt v. panăt.
b─ân├ít n., pl. ur─ş (ung. b├ínat). Trans. Mold. Necaz, m├«hnire, c─âin╚Ť─â. Dor, jale. M├«nie, sup─ârare. S─â nu-╚Ťi fie cu b─ânat, s─â nu te superi b─ânu─şnd ceva. A avea b─ânat pe cineva, asupra lu─ş, a avea necaz pe el. A aduce b─ânat cu─şva, a-l mustra. B─ânu─şal─â, prepus.
b─ânat s. v. ADMONESTARE. AM─éR─éCIUNE B─éNUIAL─é. CEART─é. CERTARE. CIOCUL-CUCOAREI. CIUD─é. DOJAN─é. DOJENIRE. GELOZIE. IMPUTARE. IMPUTA╚ÜIE. INVIDIE. ├ÄNTRISTARE. ├ÄNVINUIRE. M├ÄHNIRE. MORAL─é. MUSTRARE. NECAZ. NE├ÄNCREDERE. OBSERVA╚ÜIE. PIC─é. PIZM─é. PLISCUL-COCORULUI. PLISCUL-CUCOAREI. PORNIRE. PRIBOI. RANCHIUN─é. REPRO╚ś. SUP─éRARE. SUSPICIUNE. TRISTE╚ÜE. VIN─é.
RISLING DE BANAT s. (BOT.) (pop.) crea╚Ť─â.
b─ân├ít, b─ânaturi, s.n. ÔÇô (reg.) Necaz, sup─ârare, m├óhnire: ÔÇ×S─â n-am prunc de leg─ânat / Mi-a╚Ö tr─âi tot cu b─ânatÔÇŁ (Calendar, 1980: 17). ÔÇô Din magh. b├ínat ÔÇ×triste╚Ťe, m├óhnireÔÇŁ (Galdi, cf. DER; MDA).
ban├ít1, -uri, s.n. ÔÇô Necaz, sup─ârare, m├óhnire: ÔÇ×S─â n-am prunc de leg├ónat / Mi-a╚Ö tr─âi tot cu b─ânatÔÇŁ (Calendar 1980: 17). ÔÇô Din magh. b├ínat ÔÇ×triste╚Ťe, m├óhnireÔÇŁ.
Banat2 ÔÇô Regiune, ╚Ťinut ├«n vestul Rom├óniei: ÔÇ×Eu s─â n-am de leg─ânat / Trece-a╚Ö dealu ├«n BanatÔÇŁ (Calendar 1980: 17). Moro╚Öenii peregrinau pe timpul verii, la c├ómpie, ├«n Banat, unde lucrau p├ón─â toamna, c├ónd se ├«ntorceau acas─â cu bucate. ÔÇô Din ban ÔÇ×rang boieresc; guvernatorÔÇŁ, cf. lat. med. banatus.
BANAT, veche prov. istoric─â, situat─â ├«ntre Carpa╚Ťii Meridionali, Dun─âre, Tisa ╚Öi Mure╚Ö. Locuit─â ├«n antic. de geto-daci, a fost cucerit─â de romani la ├«nceputul sec. 2 ╚Öi inclus─â ├«n prov. Dacia. ├Än sec. 9-11 este men╚Ťionat─â existen╚Ťa ├«n aceste p─âr╚Ťi a forma╚Ťiunilor politice rom├óne╚Öti conduse de Glad ╚Öi apoi de Ahtum. ├Än sec. 14-15 aici au fost constituite numeroase districte rom├óne╚Öti. ├Än sec. 16, parte de V a fost ocupat─â de turci ╚Öi transformat─â ├«n eialet (cu centrul la Timi╚Öoara). Ocupat de austrieci. Pacea de la Passarowitz (iul. 1718) a consfin╚Ťit pe plan diplomatic st─âp├«nirea Habsburgilor asupra B. Colonizat ├«n sec. 18 cu numeroase familii de ╚Övabi. ├Än timpul Revolu╚Ťiei din 1848-1849, rom├ónii din B. au cucerit ├«n adun─ârile de la Lugoj ╚Öi Timi╚Öoara recunoa╚Öterea egalit─â╚Ťii lor ├«n drepturi cu celelalte na╚Ťionalit─â╚Ťi. ├Än condi╚Ťiile destr─âm─ârii Imp. Austro-Ungar, ├«n 1918, cea mai mare parte a B., cu o popula╚Ťie majoritar rom├óneasc─â s-a unit cu Rom├ónia, iar o parte, a intrat ├«n componen╚Ťa Iugoslaviei.
BANATUL SEVERINULUI (BANATUL DE SEVERIN), unitate militar-administrativ─â constituit─â ├«n 1230; cuprindea S Banatului, regiunea Severinului ╚Öi o mic─â parte din V Olteniei, cu centrul ├«n cetatea Severinului; conduc─âtorul purta titlul de ban2. Feud al domnilor ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, ├«ncep├«nd din vremea lui Basarab I; o mare parte din B.S. a c─âzut, ├«n sec. 16, sub domina╚Ťie turceasc─â.
BANATULUI, M-╚Ťii ~, ramur─â a Carpa╚Ťilor Occidentali, care cuprinde M-╚Ťii Dognecea, Semenic, Anina, Alm─âj ╚Öi Locvei, precum ╚Öi depr. Cara╚Ö-Ezeri╚Ö, Alm─âjului ╚Öi Oravi╚Ťei.
PIEMONTURILE VESTICE (BANATO-CRI╚śENE) v. Dealurile sau Piemonturile Vestice.
B─ân/a, -aru, -at, -─â╚Ťoiu, -au v. Ban I 3, 13, 18, 19.
a-i fi cu b─ânat expr. (reg.) a se sup─âra; a se sim╚Ťi jignit / ofensat.

Banat dex online | sinonim

Banat definitie

Intrare: banat
banat substantiv neutru
Intrare: b─ânat
b─ânat substantiv neutru
Intrare: ban─ât
ban─ât
Intrare: B─ânat
B─ânat
Intrare: Banat
Banat