Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

balt, ~ă a [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg; csnp) Turnat (în fier).
b├ílt─â sf [At: PSALT. SCH. 336 / Pl: b─âl╚Ťi, (├«nv) balte ╚Öi (reg) bol╚Ťi / E: pbl vsl đ▒đ╗aĐéo cf alb balt├ź] 1 ├Äntindere (mai mare) de ap─â st─ât─âtoare, natural─â geologic, cu ad├óncime mic─â, cu vegeta╚Ťie ╚Öi faun─â acvatic─â specific─â Cf b─âltoac─â (1). 2 (Pex) Lac. 3 (Pfm; d. persoane; ├«e) Are ~ta pe╚Öte Are de unde s─â dea (sau s─â pl─âteasc─â). 4 (Pop; ├«e) A r├óde v├ór╚Öa de ~ A r├óde de cusururile altora, f─âr─â s─â le vad─â pe ale sale. 5 (Pfm; ├«e) A da cu b├óta (sau cu b─â╚Ťul) ├«n ~ A face o munc─â zadarnic─â, f─âr─â folos.6-7 (├Äae) A face un gest (sau a spune o vorb─â) care deranjeaz─â prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 8 (├Äae) A face o gal─â. 9 (Pfm; ├«e) A sta (sau a r─âm├óne, rar, a z─âcea) ~ A l─âsa ceva ├«n p─âr─âsire. 10 (Pfm; ├«ae) A stagna. 11 (Pfm; ├«ae) A sta pe loc. 12-13 (Pfm; ├«e) A l─âsa ~ (pe cineva sau ceva) A nu (se mai interesa sau a nu) se mai ocupa (de cineva sau ceva). 14 Zon─â de lunc─â inundabil─â, cu locuri ├«n care stagneaz─â apa. 15 (Pop; ├«s) ─él din ~ Diavolul. 16 (Pex) Lac. 17 (Bot; reg; ├«c) larba- b─âl╚Ťii Iarba-vulpii (Alopecuruspratensis). 18 (Bot; reg; ├«ae) P─âiu╚Ö (Agostis tenius). 19 (Ent; reg; ├«c) Bou-de- sau boul b─âl╚Ťii ori buhai-de- Insecta Bombinator igneus. 20 (Orn; reg; ├«c) Bou-de- B├ótlan de stuh (Botaurus stellaris). 21 (Orn; reg; ├«ae) Bufni╚Ť─â (Bubo bubo). 22 ├Äntindere de ap─â st─ât─âtoare, r─âmas─â dup─â rev─ârsarea r├óurilor, ├«n special a Dun─ârii. 23 Ap─â de ploaie str├óns─â ├«ntr-o ad├óncitur─â de p─âm├ónt. 24-25 Groap─â cu (ap─â sau cu) mocirl─â. 26 (Prin exagerare) Cantitate mare de lichid v─ârsat pe jos Si: b─âltoac─â (3).
B├üLT─é, b─âl╚Ťi, s. f. 1. ├Äntindere de ap─â st─ât─âtoare, de obicei nu prea ad├ónc─â, av├ónd o vegeta╚Ťie ╚Öi o faun─â acvatic─â specific─â; zon─â de lunc─â inundabil─â, cu locuri ├«n care stagneaz─â apa; p. ext. lac. ÔŚŐ Expr. A r─âm├óne (sau a sta, a z─âcea) balt─â = a fi l─âsat ├«n p─âr─âsire; a sta pe loc, a stagna. A l─âsa balt─â (ceva) = a l─âsa (ceva) ├«n p─âr─âsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu b├óta ├«n balt─â = a face un gest, a spune o vorb─â care st├ónjene╚Öte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Ap─â de ploaie adunat─â ├«ntr-o ad├óncitur─â; groap─â cu ap─â sau mocirl─â; (prin exagerare) cantitate mare de lichid v─ârsat pe jos; b─âltoac─â. ÔÇô Din sl. blato. Cf. alb. balt├ź.
G─éIN├Ü╚ś─é, g─âinu╚Öe, s. f. 1. Diminutiv al lui g─âin─â. 2. Numele mai multor p─âs─âri s─âlbatice de munte sau de balt─â. ÔŚŐ Compuse: g─âinu╚Ö─â-de-balt─â = pas─âre migratoare acvatic─â, cu penaj negru, cu o pat─â ro╚Öie de piele gola╚Ö─â ├«n frunte ╚Öi cu picioarele verzui (Gallinula chloropus); (Entom.) g─âinu╚Ö─â-de-sear─â = c─âr─âbu╚Ö. 3. (Astron.; art.) Clo╚Öca-cu-Pui. 4. (La pl.) Plant─â veninoas─â cu tulpina lung─â ╚Öi sub╚Ťire, cu flori mici albe, situate ├«n v├órful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 5. Plant─â din familia rozaceelor cu tulpina scurt─â ╚Öi cu flori albe (Pothentilla microutha). [Pr.: g─â-i-. ÔÇô Pl. ╚Öi: g─âinu╚Öi] ÔÇô G─âin─â + suf. -u╚Ö─â.
B├üLT─é, b─âl╚Ťi, s. f. 1. ├Äntindere de ap─â st─ât─âtoare, de obicei nu prea ad├ónc─â, av├ónd o vegeta╚Ťie ╚Öi o faun─â acvatic─â specific─â; zon─â de lunc─â inundabil─â, cu locuri ├«n care stagneaz─â apa; p. ext. lac. ÔŚŐ Expr. A r─âm├óne (sau a sta, a z─âcea) balt─â = a fi l─âsat ├«n p─âr─âsire; a sta pe loc, a stagna. A l─âsa balt─â (ceva) = a l─âsa (ceva) ├«n p─âr─âsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu b├óta ├«n balt─â = a face un gest, a spune o vorb─â care st├ónjene╚Öte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Ap─â de ploaie adunat─â ├«ntr-o ad├óncitur─â; groap─â cu ap─â sau mocirl─â; (prin exagerare) cantitate mare de lichid v─ârsat pe jos; b─âltoac─â. ÔÇô Probabil din sl. blato. Cf. alb. balt├ź.
G─éIN├Ü╚ś─é, g─âinu╚Öe, s. f. 1. Diminutiv al lui g─âin─â. 2. Numele mai multor p─âs─âri s─âlbatice de munte sau de balt─â. ÔŚŐ G─âinu╚Ö─â de balt─â = pas─âre migratoare acvatic─â, cu penaj negru, cu o pat─â ro╚Öie de piele gola╚Ö─â ├«n frunte ╚Öi cu picioarele verzui (Gallinula chloropus). 3. (Astron.; art.) Clo╚Öca-cu-Pui. 4. C─âr─âbu╚Ö, corl─â. 5. (La pl.) Plant─â veninoas─â cu tulpina lung─â ╚Öi sub╚Ťire, cu flori mici albe, situate ├«n v├órful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 6. Plant─â din familia rozaceelor cu tulpina scurt─â ╚Öi cu flori albe (Potentilla micrantha). [Pr.: g─â-i- Pl. ╚Öi: g─âinu╚Öi] ÔÇô G─âin─â + suf. -u╚Ö─â.
B├üLT─é, b─âl╚Ťi, s. f. 1. Ap─â st─ât─âtoare permanent─â, alimentat─â din izvoare proprii ╚Öi prin rev─ârs─ârile unor r├«uri sau fluvii ├«nvecinate, de obicei pu╚Ťin ad├«nc─â ╚Öi av├«nd o bogat─â vegeta╚Ťie acvatic─â; p. ext. lac. Noi lu─âm cr├«snicul ╚Öi, c├«t fumez o lulea, ajungem la balt─â. SADOVEANU, N. F. 26. Izvorul curge sub╚Ťire, ├«ntinz├«nd ├«n fa╚Ť─â, ca pe o n─âfram─â, o balt─â mic─â pe care, uneori, o ├«mpunge, ca un ac de aur, c├«te o raz─â de soare. G├ÄRLEANU, L. 20. V─âd clo╚Öca p─âsc├«nd bobocii de ra╚Ť─â pe malul b─âl╚Ťii. ODOBESCU, S. III 13. (Hiperbolic) Lacr─âmile-i curg p├«r─âu. De face balt─â ╚Öi t─âu. BIBICESCU, P.P.93. ÔŚŐ Compus: bou-de-balt─â v. bou. ÔŚŐ Expr. A da cu b├«ta-n balt─â = a face o gaf─â. A r─âm├«ne (sau a sta, a z─âcea) balt─â = (despre un lucru)a fi l─âsat ├«n p─âr─âsire, neispr─âvit; a sta pe loc,a stagna,a nu mai├«nainta. Vremea trece, fl─âc─âul ├«ncepe ╚Öi el a se trece... ╚Öi ├«nsur─âtoarea r─âm├«nea balt─â. CREANG─é, P. 142. Fost-ai ╚Öi d-ta la tinere╚Ťe, nu zic, dar acum ├«╚Ťi cred;. d─â, b─âtr├«ne╚Ťe nu-s? Cum n-or sta trebile balt─â? CREANG─é, P. 230. A l─âsa balt─â (ceva) = a l─âsa (ceva) ├«n p─âr─âsire, neterminat; a nu se mai interesa de ceva, a nu se mai ocupa cu ceva. Las-o balt─â! ÔÖŽ Fig. Ap─â sau alt lichid v─ârsat ├«n cantitate mare pe jos; b─âltoac─â. Vinul amestecat cu s├«nge f─âcuse o balt─â pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152. 2. ├Äntindere (mai mare sau mai mic─â) de ap─â st─ât─âtoare, r─âmas─â ├«n urma rev─ârs─ârii unui r├«u; (mai ales la sg.) regiunea ml─â╚Ötinoas─â de la ╚Ť─ârmul Dun─ârii (cu deosebire cea din Muntenia de r─âs─ârit). Mirosul de hum─â trezit─â se ├«nte╚Ťi. Venea dinspre Dun─âre, amestecat cu mirosul de balt─â. DUMITRIU, B. F. 15. De la balt─â p├«n─â la munte = de la Dun─âre p├«n─â ├«n Carpa╚Ťi. ÔÖŽ (Impropriu) Regiune care a fost inundat─â ╚Öi care, dup─â secarea apelor, se acoper─â cu o vegeta╚Ťie ├«mbel╚Öugat─â, devenind loc de p─â╚Öune. Turmele de oi ierneaz─â pe balt─â. 3. Ap─â de ploaie adunat─â ├«ntr-o ad├«ncitur─â (mai mic─â) de teren; groap─â (mic─â) cu ap─â sau cu mocirl─â. V. b─âltoac─â. Apa se adun─â ├«n gropi, iar c├«nd calci ├«ntr-o balt─â ajungi cu adev─ârat paparud─â. PAS, L. I 55. Prin b─âl╚Ťile de noroi... treceau ni╚Öte ciubote mari, c─ârora nu le-ar fi p─âsat nici de potop. EMINESCU, N. 33.
G─éIN├Ü╚ś─é, g─âinu╚Öe, s. f. 1. Diminutiv al lui g─âin─â. De v├«nzare-╚Ťi e g─âinu╚Öa ceea... m─âi b─âiete? ÔÇô De v├«nzare, mo╚Öule. CREANG─é, A. 56. 2. (╚śi ├«n forma g─âinu╚Ö─â-de-alun sau g─âinu╚Ö─â-ro╚Öie sau g─âinu╚Ö─â-de-balt─â) Nume purtat de mai multe p─âs─âri s─âlbatice de munte sau de balt─â. V. ierunc─â. ├Än trestii, m─âc─âiau ╚Öi b─âteau din aripi ra╚Ťele, ╚Ťipau li╚Öi╚Ťele ╚Öi g─âinu╚Öele. SADOVEANU, O. I 410. Toate zbur─âtoarele, m├«ndri p─âuna╚Öi, s─âlb─âtico╚Öi cocori, bufni╚Ťe cobitoare, ╚Öoimi d├«rji, g─âinu╚Öe mo╚Ťate, dumbr─âvence cu aripi verzi... toate picau ca fermecate, c├«nd ie╚Öea el la v├«n─âtoare. ODOBESCU, S. III 180. 3. Nume popular al constela╚Ťiei pleiadelor; clo╚Öca-cu-pui. G─âinu╚Öa clipea din mul╚Ťimea ei de lumini, ├«n timp ce, la r─âs─ârit, verdele ad├«nc al cerului abia prindea a se ├«ng─âlbeni. CAMILAR, TEM. 146. G─âinu╚Öa asfin╚Ťise ori se scufundase ├«n marea t─âl─âzuit─â a cerului. DAN, U. 22. G─âinu╚Öa-i spre asfin╚Ťit, rari╚Ťile de asemine ╚Öi luceaf─ârul-de-ziu─â de-acum trebuie s─â r─âsar─â. CREANG─é, A. 126. 4. (╚śi ├«n forma g─âinu╚Ö─â-de-sear─â) C─âr─âbu╚Ö. G─âinu╚Öele b├«z├«iau zbur├«nd greoaie ╚Öi copilele alergau dup─â ele s─â le prinz─â cu ╚Öor╚Ťul. DELAVRANCEA, S. 266. ÔÇô Pronun╚Ťat: g─â-i-.
B├üLT─é, b─âl╚Ťi, s. f. 1. Ap─â st─ât─âtoare permanent─â, de obicei pu╚Ťin ad├ónc─â ╚Öi av├ónd o bogat─â vegeta╚Ťie acvatic─â; p. ext. lac. ÔŚŐ Expr. A r─âm├óne (sau a sta, a z─âcea) balt─â = a fi l─âsat ├«n p─âr─âsire; a sta pe loc, a stagna. A l─âsa balt─â (ceva) = a l─âsa (ceva) ├«n p─âr─âsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu b├óta ├«n balt─â = a face o gaf─â. Are balta pe╚Öte, se spune c├ónd ceva se afl─â din bel╚Öug. ÔÖŽ ├Äntindere de ap─â st─ât─âtoare r─âmas─â ├«n urma rev─ârs─ârii unui r├óu; regiune ml─â╚Ötinoas─â de la ╚Ť─ârmul unor r├óuri. 2. Ap─â de ploaie adunat─â ├«ntr-o ad├óncitur─â; groap─â cu ap─â sau cu mocirl─â; (prin exagerare) ap─â sau lichid v─ârsat pe jos. ÔÇô V. b─âltoac─â.
b├ílt─â s. f., g.-d. art. bß║»l╚Ťii; pl. b─âl╚Ťi
bou-de-báltă (bâtlan, gândac) s. m. bóul-de-báltă; pl. bói-de-báltă, art. bóii-de-báltă
!buhái-de-báltă (bâtlan) s. m., pl. buhái-de-báltă, art. buháii-de-báltă
!chimión-de-ápă/chimión-de-báltă (plantă) (-mi-on) s. m., art. chimiónul-de-ápă/chimiónul-de-báltă
co├ída-mß║ą╚Ťei-de-b├ílt─â (plant─â) s. f. art., g.-d. art. c├│zii-mß║ą╚Ťei-de-b├ílt─â
crist├ęi-de-b├ílt─â (pas─âre) s. m., art. crist├ęiul-de-b├ílt─â; pl. crist├ęi-de-b├ílt─â, art. crist├ęii-de-b├ílt─â
găinúșă-de-báltă (pasăre) (gă-i-) s. f., art. găinúșa-de-báltă, g.-d. art. găinúșei-de-báltă; pl. găinúșe-de-báltă
!l├║pul-bß║»l╚Ťii (pe╚Öte) s. m. art.
orzoáică-de-báltă (plantă) s. f., g.-d. art. orzoáicei-de-báltă
!otr─â╚Ť├ęlul-bß║»l╚Ťilor (plant─â) (o-tr─â-) s. m. art., pl. otr─â╚Ť├ęii-bß║»l╚Ťilor
!p─âl─âm├şd─â-de-b├ílt─â (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. p─âl─âm├şdei-de-b├ílt─â; pl. p─âl─âm├şde-de-b├ílt─â
rug├şn─â-de-b├ílt─â (plant─â) s. f., g.-d. art. rug├şnii-de-b├ílt─â
!scorpión-de-báltă (animal) (-pi-on-) s. m., pl. scorpióni-de-báltă
!scroáfă-de-báltă (pasăre) (reg.) s. f., g.-d. art. scroáfei-de-báltă; pl. scroáfe-de-báltă
b├ílt─â s. f., g.-d. art. b─âl╚Ťii; pl. b─âl╚Ťi
bóu-de-báltă s. m., pl. bói-de-báltă
buhái-de-báltă s. m.
chimión de báltă s. m. + prep. + s. f. (sil. -mi-on)
co├ída-m├ó╚Ťei-de-b├ílt─â (bot.) s. f.
crist├ęi-de-b├ílt─â s. m., art. crist├ęiul-de-b├ílt─â; pl. crist├ęi-de-b├ílt─â
găinúșă-de-báltă (pasăre migratoare) s. f., pl. găinúșe-de-báltă
l├║pul-b─âl╚Ťii (╚Ötiuc─â) s. m.
orzoáică-de-báltă s. f.
otr─â╚Ť├ęlul-b─âl╚Ťilor s. m. (sil. -tr─â-)
p─âl─âm├şd─â-de-b├ílt─â s. f.
rug├şn─â-de-b├ílt─â (bot.) s. f.
scorpión-de-báltă s. m. (sil. -pi-on)
scroáfă-de-báltă (pasăre) s. f.
BÁLTĂ s. 1. (GEOGR.) (pop.) tău, (reg.) rât, (înv.) paludă. (~ cu pește bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. v. apăraie.
BUCINI╚ś-DE-B├üLT─é s. v. cucut─â-de-ap─â, cucut─â-mic─â.
BUHAI-DE-BÁLTĂ s. v. bou-de-baltă.
CASTANE-DE-BÁLTĂ s. pl. v. cornaci.
CEL DIN B├üLT─é s. v. aghiu╚Ť─â, demon, diavol, drac, ├«ncornoratul, naiba, necuratul, satan─â, tartor.
CHIMION-DE-BÁLTĂ s. v. mărăraș.
CRIN-DE-B├üLT─é s. v. ro╚Ö─â╚Ťea.
G─éIN├Ü╚ś─é s. 1. v. ierunc─â. 2. (ORNIT.) g─âinu╚Ö─â-de-balt─â (Gallinula chloropus) = corl─â. 3. v. p─â╚Öti╚Ť─â. 4. (BOT.; Isopyrum thalictroides) (reg.) floarea-ciutei, turi╚Ť─â-alb─â.
LIMBA-B─éL╚ÜILOR s. v. limbari╚Ť─â, p─âtlagin─â.
LINTE-DE-B├üLT─é s. v. linti╚Ť─â.
LINTEA-B─éL╚ÜILOR s. v. linti╚Ť─â.
LUPUL-BĂLȚII s. v. știucă.
M─éCRI╚ś-DE-B├üLT─é s. v. cardama, n─âsturel.
M─éLURA-B─éL╚ÜII s. v. peni╚Ť─â.
MĂRARIUL-BĂLȚILOR s. v. mărăraș.
MIC╚śUNEA-DE-B├üLT─é s. v. ro╚Ö─â╚Ťea.
P─éL─éMID─é-DE-B├üLT─é s. (IHT.; Pungitius platygaster) (rar) osar, (reg.) ghelci, mo╚Ö, pietro╚Öel, zbor╚Ö, pe╚Ötele-dracului, pe╚Öte-╚Ťig─ânesc.
PIPER-DE-BÁLTĂ s. v. dintele-dracului.
PIPERUL-BĂLȚII s. v. dintele-dracului.
SCROAFĂ-DE-BÁLTĂ s. v. bâtlănaș.
TRIFOI-DE-BÁLTĂ s. v. trifoiște.
BALT, -─é adj. Baltic. (< fr. balte)
b├ílt─â (bß║»l╚Ťi), s. f. ÔÇô 1. Mla╚Ötin─â. ÔÇô 2. Lunc─â inundabil─â a Dun─ârii. ÔÇô 3. B─âltoac─â. ÔÇô Mr., megl. balt─â, istr. bote. Origine incert─â. Exist─â dou─â teorii referitoare la istoria acestui cuv├«nt. Conform primei, este vorba de un cuv├«nt autohton, care s-ar trage dintr-o r─âd─âcin─â indo-european─â *bal-, ce poate fi identificat─â ├«n germ. *pol- (v. germ. de mai sus pfuol, v. eng. pol.), lituan. bal├í, sl. blato, celt. *palta (J. Kurylowicz, M├ęlanges Vendryes, 1925, p. 308; REW 6177). Din aceea╚Öi r─âd─âcin─â ar deriva un ilir *balton, pl. *balta; ╚Öi de la aceast─â ultim─â form─â se consider─â c─â pot proveni nu numai rom. balt─â, ci ╚Öi alb. baljt├ź, lom. palta, triest. paltan, piem. pauta, ngr. ╬▓╬Č╬╗¤ä╬Ě, ngr. ╬╝¤Ç╬Č╬╗¤ä╬▒, ╬▓╬Č╬╗¤ä╬▒, ╚Öi ╬▓╬Č╬╗¤ä╬┐¤é, (Ascoli, Arch. glott., I, 261; G. Meyer, Neugr. St., II, 64; Berneker 70; DAR; Capidan, Raporturile, p. 461; Pascu, I, 179; Pu╚Öcariu, Lr., 180). Provenien╚Ťa iliric─â nu este imposibil─â, chiar dac─â ilirii nu ne s├«nt cunoscu╚Ťi dat fiind c─â au tr─âit ├«n regiuni ml─â╚Ötinoase; iar extinderea cuv├«ntului ├«n nordul Italiei ar fi o dovad─â ├«n favoarea acestei ipoteze. Cealalt─â ipotez─â, care a fost prima sub aspect cronologic, pare a fi mai pu╚Ťin acceptat─â ├«n prezent. Conform acesteia, balt─â ar proveni din sl. blato, de unde provin ╚Öi bg. blato, slov., ceh. blato, pol. bloto, rus. boloto (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Cihac; Roesler 565; Philippide, Principii, II, 698). Aceast─â ipotez─â ├«nt├«mpin─â o grav─â dificultate ╚Öi anume metateza bla ÔÇ║ bal, pu╚Ťin probabil─â ├«n rom.; din aceast─â cauz─â, mai mul╚Ťi speciali╚Öti ├«ncearc─â s─â arate c─â termenul rom. provine dintr-o form─â slav─â *balto, anterioar─â metatezei lichidelor. (Skok, Archiv za arb. Star., II, 114; Nandri╚Ö, M├ęlanges ├ëcole Roumaine, II, 1-25 ╚Öi Dacor., VI, 350; Sandfeld 83; Vaillant, BL, XIV, 9). Faptul ├«n sine nu este imposibil, dar pare pu╚Ťin probabil; ╚Öi este curios de semnalat c─â forma sl. ipotetic─â, anterioar─â metatezei, nu a l─âsat urme ├«n limbile sl. moderne; c─â singurele forme sl. cu metatez─â provin din rom. (astfel rut. balta, cf. Miklosich, Wander., 12 ╚Öi Candrea, Elemente, 404; de asemenea bg. medie ╚Öi bg. baltina, cf. Jagic, Arch. slaw. Phil., XXII, 32, Berneker 70 ╚Öi Capidan, Raporturile, 230); ╚Öi pe care ├«nsu╚Öi Miklosich, o vreme partizan al originii ├«n sl. a cuv├«ntului, a ajuns s─â-l considere str─âin ├«n sl., ├«n Neugr, 11. Astfel st├«nd lucrurile, ipoteza autohton─â pare a ├«ntruni cele mai multe probabilit─â╚Ťi. Ngr. ╬╝¤Ç╬Č╬╗¤ä╬▒, provin din rom. (Murnu, Rum. Lehnv├Ârter, 34), ├«n vreme ce ngr. ╬▓╬Č╬╗¤ä╬Ě, provine din ilir─â, dup─â Triandaphyllidis, 150, ╚Öi din alb., dup─â G. Meyer, Neugr. St., II, 64. Der. b─âltac, s. n. (balt─â); b─âlt─âc─âi, b─âlt─âc─âri, vb. (a da din picioare); b─âlt─âceal─â, s. f. (b─ât─âi din picior); b─âlt─âci, vb. (a se b─âl─âci; a se forma b─âltoace); b─âlt─âre╚Ť, adj. (palustru); b─âlt─âre╚Ť, s. m. (v├«nt dinspre lunca Dun─ârii, v├«nt de miaz─âzi); b─âlt─ârie, s. f. (balt─â, mla╚Ötin─â); b─âlt─âu, s. n. (b─âltoac─â); b─âl╚Ťi, vb. (a se forma b─âltoace); b─âltig, s,n, (balt─â, mla╚Ötin─â); b─âltin─â, s. f. (lunc─â, teren inundabil); b─âlti╚Ö, s. n. (teren ml─â╚Ötinos); b─âltoac─â, s. f. (balt─â mic─â; bulhac); b─âltoc, s. n. (b─âltoac─â); b─âltos, adj. (ml─â╚Ötinos).
B├üLT─é b─âl╚Ťi f. 1) ├Äntindere de ap─â st─ât─âtoare, de ad├óncime mic─â, cu vegeta╚Ťie ╚Öi cu faun─â specific─â. * A l─âsa (ceva) ~ a) a p─âr─âsi (ceva) f─âr─â a duce la bun sf├ór╚Öit; b) a nu se mai interesa (de ceva). 2) Ap─â adunat─â ├«ntr-o ad├óncitur─â ├«n urma unei ploi mari sau a rev─ârs─ârii unui r├óu. 3) Cantitate mare de lichid v─ârsat pe jos. [G.-D. b─âl╚Ťii] /<sl. blato
G─éIN├Ü╚ś─é1 ~e f. (diminutiv de la g─âin─â) 1) Pas─âre s─âlbatic─â semiacvatic─â, migratoare, de talia unei prepeli╚Ťe, cu cioc scurt ╚Öi cu penaj cafeniu-verzui. * ~ de alun pas─âre sedentar─â de talia unui porumbel, av├ónd penaj cenu╚Öiu cu puncte negre, apreciat─â pentru carnea ei gustoas─â; ierunc─â. ~ de balt─â pas─âre acvatic─â de talie medie, cu cioc scurt, ro╚Öu la baz─â, av├ónd picioare lungi, verzui, ╚Öi penaj divers colorat; corl─â. 2) Insect─â de talie medie, cu elitre tari, de culoare brun─â-cafenie, care apare la ├«nceputul lunii mai ╚Öi atac─â culturile agricole; c─âr─âbu╚Ö; g├óndac de mai. 3) art. astr. pop. Ansamblu de stele din constela╚Ťia Taurului; Clo╚Öca-cu-Pui; Pleiada. /g─âin─â + suf. ~u╚Ö─â
Balta f. 1. V. Cetatea-de-Balt─â; 2. insul─â mare ├«ntre Dun─âre ╚Öi bra╚Ťul Borcea, str─âb─âtut─â de canaluri; 3. numele unei comune ├«n Mehedin╚Ťi ╚Öi al unei plase ├«n Doljiu, Romana╚Ťi, Ialomi╚Ťa ╚Öi Br─âila.
Balta-Alb─â f. lac ├«n jude╚Ťul R├ómnicu-S─ârat cu b─âi de ape minerale (iod, pucioas─â), bune pentru r─âni ╚Öi scrofule.
Balta-Liman n. cartier ├«n Constantinopole unde se ├«nchei─â ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia Conven╚Ťiunea dela 1849, care regul─â dreptul lor de interven╚Ťiune ├«n Principatele Rom├óne.
baltă f. 1. massă de apă stătătoare; a rămânea baltă, a sta locului, a stagna; 2. massă de apă formată de ploaie. [Slav. BLATO, rut. BALTA].
bou-de-balt─â m. 1. pas─âre b─âlt─ârea╚Ť─â care obi╚Önue╚Öte a-╚Öi b─âga capul ├«n ap─â ╚Öi a sbiera ca un vi╚Ťel (Ardea stellaris); 2. soiu de broasc─â care, c├ónd e sup─ârat─â, arunc─â un suc alb spumos (Bombinator igneus).
sborș m. pește mic și foarte spinos numit obișnuit pălămidă de baltă. [Cf. borz: lit. sbârlit].
b├ílt─â f., pl. b─âl╚Ť─ş ╚Öi (est) bel╚Ť─ş, ─şar vech─ş balte (il. baltom, pl. balta, vsl. bg. blato, rut. rus. bol├│to, rut. [d. rom.] ╚Öi b├ílta. Tot de ac─ş: ung. Balaton, germ. PlaÔÇÖten-see, lacu Balaton; dalm. balta, it. nord balta, alb. b├íl─şt─â, ngr. b├íltos, mgr. b├ílti, b├ílta. V. bol─ât─â┼ş). Lac (ma─ş mic sa┼ş chear format din ploa─şe), ap─â st─ât─âtoare ├«n natur─â. Adv. A l─âsa, a r─âm├«nea balt─â (un lucru), a l─âsa, a r─âm├«nea neterminat. Dun. de jos. Insul─â b─âltoas─â (ca ├«n Ial., Br. ╚Öi Tulcea): a duce viteleÔÇÖn balt─â. V. hele╚Öte┼ş, ─şaz.
g─âin├║╚Ö─â (est) ╚Öi -├║╚Öe (vest) f., pl. ─ş ╚Öi e. G─âin─â mic─â. Un fel de p─âturniche, br─âdi╚Öoar─â. C─âr─âbu╚Ö. Numele unor plante ranuculacee ╚Öi liliacee (V. b─âlu╚Öc─â). Constela╚Ťiunea ple─şadelor. G─âinu╚Ö─â de balt─â, un fel de pas─âre b─âlt─ârea╚Ť─â mare c├«t turturica, de coloare cam cenu╚Öie (gall├ęnula chl├│ropus).
BALTĂ s. 1. (GEOGR.) (pop.) tău, (reg.) rît, (înv.) paludă. (~ cu pește bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. apăraie, apărie, băltoacă, lăcăraie, lăcărie, udătură, (pop.) udeală. (Era o ~ pe jos!)
buciniș-de-baltă s. v. CUCUTĂ-DE-APĂ. CUCUTĂ-MICĂ.
buhai-de-balt─â s. v. BOU-DE-BALT─é.
castane-de-balt─â s. pl. v. CORNACI.
cel-din-baltă s. v. AGHIUȚĂ. DEMON. DIAVOL. DRAC. ÎNCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANĂ. TARTOR.
chimion-de-balt─â s. v. M─éR─éRA╚ś.
crin-de-balt─â s. v. RO╚ś─é╚ÜEA.
cucu╚Ťic─â-de-b─âl╚Ťi s. v. M─éR─éRA╚ś.
G─éINU╚ś─é s. 1. (ORNIT.; Tetrastes bonasia) ierunc─â, (reg.) alunar, br─âdioar─â, br─âdi╚Öoar─â, ieru╚Öc─â, g─âinu╚Ť─â-ro╚Öie, gotc─â-ro╚Öie, (Transilv.) pas─âre-├«mp─âr─âteasc─â. 2. (ORNIT.) g─âinu╚Ö─â-de-balt─â (Gallinula chloropus) = corl─â, (reg.) g─âinu╚Ť─â. 3. (BOT.; Anemone ranunculoides) g─âlbenele (pl.), p─â╚Öti╚Ť─â, dedi╚Ťei-galbeni (pl.), floarea-pa╚Ötilor, floarea-p─âs─ârilor, floarea-v├«ntului-galben─â, (reg.) breab─ân, p─âs─çu╚Ť─â, turcule╚Ť, zlac, muscerici-galbeni (pl.), p├«inea-pa╚Ötelui. 4. (BOT.; Isopyrum thalictroides) (reg.) floarea-ciutei, turi╚Ť─â-alb─â.
guvidie-de-balt─â s. v. GL─éVOAC─é.
limba-b─âl╚Ťilor s. v. LIMBARI╚Ü─é. P─éTLAGIN─é.
linte-de-baltă s. v. LINTIȚĂ.
lintea-b─âl╚Ťilor s. v. LINTI╚Ü─é.
lupul-b─âl╚Ťii s. v. ╚śTIUC─é.
măcriș-de-baltă s. v. CARDAMA. NĂSTUREL.
m─âlura-b─âl╚Ťii s. v. PENI╚Ü─é.
m─ârariu-b─âl╚Ťilor s. v. M─éR─éRA╚ś.
mic╚Öunea-de-balt─â s. v. RO╚ś─é╚ÜEA.
P─éL─éMID─é-DE-BALT─é s. (IHT.; Pungitius platygaster) (rar) osar, (reg.) ghelci, mo╚Ö, pietro╚Öel, zbor╚Ö, pe╚Ötele-dracului, pe╚Öte-╚Ťig─ânesc.
piper-de-balt─â s. v. DINTELE-DRACULUI.
piperul-b─âl╚Ťii s. v. DINTELE-DRACULUI.
scroaf─â-de-balt─â s. v. B├ÄTL─éNA╚ś.
trifoi-de-balt─â s. v. TRIFOI╚śTE.
PUI DE BALTĂ s.m. În gastronomie, denumire înscrisă pe lista de bucate pentru broască (Rana esculenta), respectiv pentru preparatele din pulpe de broască.
balta, joc* popular rom├ónesc, mixt, r─âsp├óndit ├«n C├ómpia Dun─ârii. Este o variant─â de hor─â (1) (pe b─âtaie) ╚Öi se joac─â ├«n cerc, cu bra╚Ťele ├«ndoite prinse ├«n lan╚Ť. Are ritm binar*, melodie proprie, mi╚Öcare vioaie, cu pa╚Öi b─âtu╚Ťi ├«n contratimp* ╚Öi ├«ncruci╚Öa╚Ťi. ├Än Oltenia poate fi ├«nt├ólnit ╚Öi ├«n forma╚Ťie de linie, cu denumirea ca-la-balt─â.
ca-la-balt─â v. balta.
BALTA ALB─é 1. Liman fluviatil cu ap─â s─ârat─â, slab sulfatat─â, sodic─â, slab magnezian─â, pe cursul inf. al Buz─âului, ├«n C. R├«mnicului; 10,1 km2. Ad. max.: 4 m. Rezerve de n─âmol sapropelic (2,45 mil. m3) din care se produce extractul ÔÇ×Pell-marÔÇŁ ce st─â la baza multor produse cosmetice ╚Öi a unor medicamente antireumatice. 2. Com. ├«n jud. Buz─âu; 3.402 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, neurologice, periferice, ginecologice, dermatologice. Sta╚Ťie de c. f.
BALTA BR─éILEI, lunc─â joas─â (6-10 m alt.) hidroamenajat─â a Dun─ârii, cuprins─â ├«ntre Dun─ârea Veche la E ╚Öi Bra╚Ťul Cremenea (respectiv Pasca) la V, ini╚Ťial o alternan╚Ť─â de mla╚Ötini, g├«rle, lacuri ╚Öi grinduri ferite de inunda╚Ťii, pe alocuri cu stuf─âri╚Ö ori cu p─âduri de plop ╚Öi salcie, cu unele canale navigabile (Filipoiu). Dup─â ├«ndiguirea ╚Öi scoaterea de sub inunda╚Ťii, acest ostrov de 60 km lungime, 20 km l─â╚Ťime ╚Öi c. 96.000 ha se cultiv─â ├«n cea mai mare parte cu cereale; a fost impropriu denumit ÔÇ×Insula Mare a Br─âileiÔÇŁ (nefiind o insul─â ├«n ├«n╚Ťelesul geografic).
BALTA DOAMNEI, com. în jud. Prahova; 2.865 loc. (1991).
BALTA IALOMI╚ÜEI, lunc─â hidroamenajat─â a Dun─ârii, cuprins─â ├«ntre Bra╚Ťele Dun─ârea Veche (la E) ╚Öi Borcea (la V); 831,3 km2; 94 km lungime (├«ntre C─âl─âra╚Öi ╚Öi H├«r╚Öova); 4-12,5 km l─â╚Ťime. Alt. med.: 10-17 m. Reg. de b─âl╚Ťi, mla╚Ötini ╚Öi grinduri, azi ├«ndiguit─â ╚Öi desecat─â. Porumb, gr├«u, orz, ov─âz, sfecl─â de zah─âr. Cre╚Öterea bovinelor ╚Öi ovinelor. Cunoscut─â ╚Öi sub numele de Balta Borcei.
CETATEA DE BALT─é, com. ├«n jud. Alba, pe T├«rnava Mic─â; 3.406 loc. (1991). Expl. de gaze naturale ╚Öi argile. Prefabricate din beton. Sta╚Ťie de c. f. Veche cetate, men╚Ťionat─â pentru prima oar─â ├«n 1204; biseric─â reformat─â (sec. 13-15); castel construit ├«n anii 1615-1624, ref─âcut ├«n sec. 18. ├Ämpreun─â cu terit. ├«nconjur─âtor, a constituit, ├«ncep├«nd din 1489, p├«n─â ├«n timpul domniei lui Alexandru L─âpu╚Öneanu, un apanaj al domnilor Moldovei.
CRISTEI DE BALT─é (< sl.) s. m. Pas─âre c─âl─âtoare din ordinul gruiformelor, cu via╚Ť─â ascuns─â, mai mult nocturn─â, str├«ns legat─â de mediul acvatic, bun─â ├«not─âtoare, de c. 28 cm, cu penaj cenu╚Öiu-brun, p─âtat pe spate ╚Öi cu dungi brune pe flancurile cenu╚Öii-deschise, av├«nd ciocul mai lung dec├«t capul (Rallus aquaticus).
BALT─é subst. 1. ÔÇô b. (Ard II 38; Arh); Gr., mold. (Sd VI 116). 2. B─âlti escu (Puc); -e╚Öti s. (Sd XVI); Baltiscu (sic) (ib.). 3. B─âltin (16 A VI 234). 4. Baltac, VI. (RI VII 178); Isaac (Puc 67); B─âltac, A. (AO XVII 314), cf. subst. b─âltac 1┬░ ÔÇ×v├«nt violentÔÇŁ, 2┬░ ÔÇ×baltagÔÇŁ. 5. B─âltei, I. (Tel 58). 6. Cf. B├«lta ╚Öi B├«ltanele ss.; B├«ltanul t. 7. V. ╚Öi Bal╚Ť, nume ce se poate explica din subst pl. b─âl╚Ťi.
NUPHAR Smith, NUF─éR DE BALT─é, fam. Nymphaeaceae. Gen originar din Europa, Asia, Statele Unite, cca 25 de specii erbacee, acvatice, perene, mai pu╚Ťin frumoase dec├«t adev─âra╚Ťii nuferi. Plutesc ├«n ape ad├«nci (1-1,80 m), la umbr─â sau soare. Flori (corol─â cu petale galbene, num─âr mare de stamine, ovarul poart─â in cre╚Ötet stigmatul ├«n form─â de disc) solitare, globuloase, galbene sau ro╚Öii, parfumate, dispuse terminal pe un peduncul cilindric, lung. Semin╚Ťele galbene se afl─â ├«ntr-un ╚Ťesut alb, spongios. Frunze submerse, cordate, marginile ├«ncre╚Ťite, cele plutitoare aspre, ovate sau lanceolate.
STRATIOTES L., STRATIOTES, FOARFECA B─éL╚ÜII, fam. Hydrocharitaceae. Gen care are o singur─â specie: Stratiotes aloides L. Originar─â din Europa, Caucaz, Siberia de V, plant─â erbacee, peren─â, acvatic─â, p├«n─â la 0,50 m ├«n─âl╚Ťime. Frunze erecte, rigide, liniar-lanceolate, cu 3 muchii, din╚Ťat-spinoase pe margine, a╚Öezate ├«n rozete bazilare, v├«rfurile ies din ap─â. ├Änflore╚Öte vara. Flori dioice, albe, se deschid la suprafa╚Ťa apei. Plantele mascule au 2 sau mai multe flori pe un peduncul prelungit, 3 sepale lunguie╚Ťe, 3 petale mai mari, rotund-invers-ovate, 12 stamine ├«nconjurate de cca 30 filamente galbene. Plantele femele au flori solitare, uneori c├«te 2 scurt-stile crestate, ├«nconjurate de cca 30 filamente, pedunculate, ovar lunguie╚Ť aproape sesil, 6 stile crestate, ├«nconjurate de cca 30 filamente. Fruct, capsul─â zemoas─â, ovat─â, cu 4 muchii.
a da cu bâta-n baltă expr. (pop.) a face o gafă.
a l─âsa (ceva) balt─â expr. a abandona (ceva), a renun╚Ťa (la ceva).
a l─âsa balt─â (pe cineva) expr. a retrage (cuiva) sprijinul, a refuza (cuiva) un ajutor.
a vinde pe╚Ötele din balt─â / pielea ursului din p─âdure expr. 1. a promite un lucru pe care nu-l ai. 2. a face planuri ├«n leg─âtur─â cu un lucru care ├«nc─â nu-╚Ťi apar╚Ťine.
are balta pește expr. folosită ca formulă de consolare a unui îndrăgostit abandonat de partener
balt─â mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.
de balt─â expr. 1. de calitate inferioar─â. 2. penibil.
hus─ân de balt─â expr. (intl.) persoan─â naiv─â / credul─â provenit─â din mediul rural.

Balt─â dex online | sinonim

Balt─â definitie

Intrare: balt─â
balt─â substantiv feminin
Intrare: balt
balt
Intrare: Balt─â
Balt─â
Intrare: bou-de-balt─â
bou-de-balt─â substantiv masculin
Intrare: buhai-de-balt─â
buhai-de-balt─â substantiv masculin
Intrare: chimion-de-balt─â
chimion-de-balt─â substantiv masculin (numai) singular
Intrare: coada-m├ó╚Ťei-de-balt─â
coada-m├ó╚Ťei-de-balt─â substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: cristei-de-balt─â
cristei-de-balt─â substantiv masculin
Intrare: găinușă-de-baltă
găinușă-de-baltă substantiv feminin
Intrare: lupul-b─âl╚Ťii
lupul-b─âl╚Ťii substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: orzoaic─â-de-balt─â
orzoaic─â-de-balt─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: otr─â╚Ťelul-b─âl╚Ťilor
otr─â╚Ťelul-b─âl╚Ťilor substantiv masculin articulat (numai) singular
  • silabisire: o-tr─â-
Intrare: p─âl─âmid─â-de-balt─â
p─âl─âmid─â-de-balt─â substantiv feminin
Intrare: rugin─â-de-balt─â
rugin─â-de-balt─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: scorpion-de-balt─â
scorpion-de-balt─â substantiv masculin
  • silabisire: -pi-on-
Intrare: scroaf─â-de-balt─â
scroaf─â-de-balt─â substantiv feminin
Intrare: limba-b─âl╚Ťilor
limba-b─âl╚Ťilor substantiv feminin articulat (numai) singular