balsamic definitie

14 definiții pentru balsamic

balsámic, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 310 / Pl: ~ici, -ice / E: fr balsamique] 1-2 (Ca) de balsam (1) Si: (rar) balsamiu (1). 3 Care are însușirile balsamului (1). 4 Care conține balsam (1).
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Din fr. balsamique.
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Din fr. balsamique.
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -e, adj. 1. (Rar, despre mirosuri) De balsam, ca de balsam. V. îmbălsămat. Portul lor [al crizantemelor este] plecat și trist, mirosul lor ușor balsamic. GALACTION, O. I 325. 2. Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. Sirop balsamic.
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -e, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Fr. balsamique.
balsámic adj. m., pl. balsámici; f. balsámică, pl. balsámice
balsámic adj. m., pl. balsámici; f. sg. balsámică, pl. balsámice
BALSÁMIC adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.
BALSÁMIC, -Ă adj. De balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține balsam (1). [Cf. fr. balsamique].
BALSÁMIC, -Ă adj. de balsam. ◊ care are însușirile balsamului (1). (< fr. balsamique)
BALSÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de balsam; propriu balsamului. /<fr. balsamique
balsamic a. care are însușirea balsamului, care conține balsam: pilulele balsamice.
*balsámic, -ă adj. (d. balsam; fr. balsamique). Care are proprietățile balsamului: virtute balsamică.
balsamic adj. v. AROMAT. AROMATIC. ÎMBĂLSĂMAT. ÎMBĂTĂTOR. ÎNMIRESMAT. PARFUMAT.

balsamic dex

Intrare: balsamic
balsamic adjectiv