Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 948860:

bálmoș, balmoșuri, (balmoj, balmuș), s.n. – (reg.; gastr.) Preparat culinar din caș fiert în lapte dulce, în amestec cu făină de mălai: „Se pun două găvane de jintuit în căldărușe, apoi un găvan de lapte dulce și un găvan de apă. Când e prea dulce, se adaugă lapte acru. Căldărușa se pune apoi la foc și se fierbe în clocot ½ oră, mestecându-se mereu. Se adaugă în urmă făină de mălai, «ca pentru coleșă» și se mai fierbe în clocot 15 min., apoi se amestecă în jur cu coleșerul până ce iese untul din jintuit de trece peste balmoș” (Georgeoni, 1936: 80). ♦ (onom.) Balmoș, nume de familie (60 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Creație expresivă (Iordan); posibil să fi suferit influența lui valma, valmeș „amestecat, bălmăjit”, din sl. valŭmŭ „amestecat” (DER); et. nesigură, cf. magh. bálmos (Scriban, DEX, MDA); cf. scrt. balm „bulgăre”. Cuv. rom. > magh. bálmos (Bakos, 1982).

Balmoș dex online | sinonim

Balmoș definitie