Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru balizare

baliza vt [At: DM / Pzi: ~zez / E: fr baliser] 1 A marca prin balize (1), diverse puncte de pe un teren. 2 A fixa o baliză (2) în punctele primejdioase pe mare sau pe apele curgătoare. 3 A marca aerodromurile, pistele sau traseele aeriene cu balize
balizáre sf [At: DA ms / Pl: ~zări / E: baliza] 1-3 Delimitare cu balize (1-3) Si: balizaj (5-7), balizát1 (1-3).
BALIZ├ü, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliz─â, a marca prin balize diverse puncte pe un teren sau pe suprafa╚Ťa unei ape. ÔÇô Din fr. baliser.
BALIZ├üRE, baliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a baliza; balizaj. ÔÇô V. baliza.
BALIZ├ü, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliz─â, a marca prin balize diverse puncte de pe teren. ÔÇô Din fr. baliser.
BALIZ├üRE, baliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a baliza; balizaj. ÔÇô V. baliza.
BALIZ├ü, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliz─â, a marca prin balize diverse puncte de pe un teren. ÔÇô Fr. baliser.
BALIZ├üRE, baliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a baliza.
balizá (a ~) vb., ind. prez. 3 balizeáză
balizáre s. f., g.-d. art. balizắrii; pl. balizắri
baliz├í vb., ind. prez. 1 sg. baliz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. balize├íz─â
balizáre s. f., g.-d. art. balizării; pl. balizări
BALIZÁRE s. v. balizaj.
BALIZÁ vb. I. tr. A fixa o baliză, a marca (un teren) prin balize. [< fr. baliser].
BALIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a baliza ╚Öi rezultatul ei; balizaj. [< baliza].
BALIZÁ vb. tr. a marca (un teren), un șenal etc., prin balize. (< fr. baliser)
A BALIZ├ü ~├ęz tranz. (terenuri, suprafe╚Ťe) A marca prin balize; a prevedea cu balize. /<fr. baliser
*baliz├ęz v. tr. (fr. baliser). Mar. ├Änsemn pin balize: un fluvi┼ş balizat.

Balizare dex online | sinonim

Balizare definitie

Intrare: baliza
baliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: balizare
balizare substantiv feminin