Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru balist─â

bal├şst─â sf [At: ╚śINCAI, HR. I, 337/24 / Pl: ~te / E: lat ballista] Ma╚Öin─â de r─âzboi, ├«n Antichitate, care arunca proiectile (├«n special pietroaie) ├«mpotriva vr─âjma╚Öului Si: catapult─â.
BAL├ŹST─é, baliste, s. f. Ma╚Öin─â de r─âzboi folosit─â ├«n Antichitate pentru lansarea de suli╚Ťe ╚Öi proiectile. ÔÇô Din lat. ballista, it. balista, fr. baliste.
BAL├ŹST─é, baliste, s. f. Ma╚Öin─â de r─âzboi folosit─â ├«n antichitate la aruncarea de bolovani, de butuci etc. asupra (obiectivelor) du╚Ömanului. ÔÇô Din lat. ballista, it. balista, fr. baliste.
bal├şst─â s. f., g.-d. art. bal├şstei; pl. bal├şste
bal├şst─â s. f., pl. bal├şste
BAL├ŹST─é s. (IST., MIL.) catapult─â. (~ era folosit─â de romani.)
BAL├ŹST─é s.f. Ma╚Öin─â de r─âzboi antic─â, folosit─â de romani pentru lansarea de suli╚Ťe sau de bolovani.[< lat., it. balista].
BAL├ŹST─é s. f. ma╚Öin─â de r─âzboi antic─â, la romani, pentru lansarea de suli╚Ťe sau de bolovani; balestr─â (1); (< lat. balista, fr. baliste)
bal├şst─â (bal├şste), s. f. ÔÇô Ma╚Öin─â de r─âzboi cu care se aruncau bolovani. Lat. ballista (sec. XVIII). ÔÇô Der. balistic, adj.; balistic─â, s. f. (formate pe baz─â fr.).
BAL├ŹST─é ~e f. (├«n antichitate) Ma╚Öin─â de r─âzboi pentru aruncarea de bolovani, suli╚Ťe, proiectile etc. asupra du╚Ömanului; catapult─â. /<lat. ballista, fr. baliste
balistă f. mașină de răsboiu, în formă de praștie, cu care cei vechi asvârliau bolovani și alte projectile grele.
*bal├şst─â f., pl. e (lat. balista ╚Öi ballista, d. vgr. b├íllo, arunc. V. parabol─â). Ma╚Öin─â cu care ce─ş vech─ş arunca┼ş pietre ╚Öi alte lucrur─ş la asedi┼ş ╚Öi care ├«mplinea rolu tunulu─ş de az─ş.
BALIST─é s. (MIL.) catapult─â. (~ era folosit─â de romani.)

Balist─â dex online | sinonim

Balist─â definitie

Intrare: balist─â
balist─â substantiv feminin