Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru balet

bal├ęt sn [At: MAIORESCU, CR. I, 328 / Pl: ~e ╚Öi (rar) ~uri / E: fr ballet, it balleto] 1 Dans artistic figurativ, executat de una sau mai multe persoane, dup─â o compozi╚Ťie muzical─â. 2 Spectacol format din balete (1). 3 Ansamblu de balerini ╚Öi balerine.
BAL├ëT, balete, s. n. 1. Dans artistic figurativ executat dup─â o compozi╚Ťie muzical─â. ÔŚŐ Corp de balet v. corp. ÔÖŽ Spectacol format din asemenea dansuri. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â scris─â pentru asemenea dansuri. 2. Ansamblu, trup─â de balerini ╚Öi balerine. ÔÇô Din fr. ballet, it. balletto.
BAL├ëT, balete, s. n. 1. Dans artistic figurativ executat dup─â o compozi╚Ťie muzical─â. ÔÖŽ Corp de balet v. corp. ÔÖŽ Spectacol format din asemenea dansuri. 2. Ansamblu de balerini ╚Öi balerine. ÔÇô Din fr. ballet, it. balletto.
BAL├ëT, balete, s. n. 1. Gen de dans artistic cu figuri executate dup─â o compozi╚Ťie muzical─â anume ├«ntocmit─â. De eviden╚Ťiat este fantezia creatoare, priceperea cu care maestrul de balet... baz├«ndu-se pe cunoa╚Öterea elementelor tradi╚Ťionale ale damului popular, a creat dansuri noi, complexe, cu imagini legate de munca ╚Öi lupta actual─â a poporului nostru. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 3 /I. ├Äntr-alt─â sal─â... dou─â profesoare tinere predau cursuri de balet. SAHIA, U.R.S.S. 129. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â,, scris─â pentru acest gen de dans. Baletul ┬źLacul lebedelor┬╗ de Ceaikovski. 2. Ansamblu, trup─â de baleti╚Öti ╚Öi baletiste. Baletul Operei de Stat din Bucure╚Öti. 3. Reprezenta╚Ťie teatral─â const├«nd din dansuri ╚Öi mi╚Öc─âri mimice ├«nso╚Ťite de muzic─â. Baletul ┬źHarap-Alb┬╗.
BAL├ëT, balete, s. n. 1. Gen de dans artistic cu figuri executate dup─â o compozi╚Ťie muzical─â anume ├«ntocmit─â sau adaptat─â. ÔÖŽ Reprezenta╚Ťie teatral─â const├ónd din dansuri ╚Öi mi╚Öc─âri mimice ├«nso╚Ťite de muzic─â. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â scris─â pentru astfel de reprezenta╚Ťii. 2. Ansamblu, trup─â de baleti╚Öti ╚Öi baletiste. ÔÇô Fr. ballet (it. balletto).
bal├ęt s. n., pl. bal├ęte
bal├ęt s. n., pl. bal├ęte
BAL├ëT s.n. 1. Dans artistic ale c─ârui figuri reprezint─â un anumit subiect, executat de una sau de mai multe persoane dup─â o muzic─â anume compus─â. ÔŚŐ Maestru de balet = conduc─âtor ╚Öi regizor al unui spectacol de balet. ÔÖŽ Compozi╚Ťie muzical─â dup─â care se execut─â acest gen de dans. 2. Ansamblu de baleti╚Öti ╚Öi de baletiste. 3. Reprezenta╚Ťie compus─â din dansuri ╚Öi din pantomime interpretate pe muzic─â. [Pl. -te, -turi. / < fr. ballet, it. balleto].
BAL├ëT s. n. 1. gen de spectacol alc─âtuit din dans, muzic─â ╚Öi (uneori) pantomim─â; dans artistic cu figuri pe o tem─â dat─â; compozi╚Ťia muzical─â corespunz─âtoare. 2. ansamblu de balerini ╚Öi balerine. (< fr. ballet, it. balletto)
BAL├ëT ~e n. 1) Gen de dans artistic, const├ónd din figuri executate de una sau mai multe persoane dup─â o anumit─â compozi╚Ťie muzical─â. 2) Compozi╚Ťie muzical─â dup─â care se execut─â aceste dansuri. 3) Spectacol teatral, const├ónd din asemenea dansuri. 4) Ansamblu de balerini ╚Öi balerine. /<fr. ballet, it. balletto
balet n. 1. joc teatral executat de mai multe persoane; 2. piesă de teatru cu jocuri și pantomime.
*bal├ęt n., pl. e (fr. ballet, d. it. balleto, dim. d. ballo, bal). Dans teatral executat de mai multe persoane. Pies─â teatral─â cu jocur─ş ╚Öi pantomime.
film-bal├ęt s. n. Balet filmat ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-balet ┬źCarmen┬╗ cu M.P. ├«n coregrafia cubanezului A. A.ÔÇŁ R.lit. 20 XI 69 p. 27. ÔŚŐ ÔÇ×Dup─â o seam─â de reu╚Öite la televiziune, ├«n primul r├ónd cu un balet ┬źMasa t─âcerii┬╗ pe muzic─â de M. L., apoi cu un film-balet ┬źtv┬╗ pe muzic─â de B├ęcaud, a scris ╚Öi ├«nscenat partitura coregrafic─â a unei piese de Stravinski.ÔÇŁ S─âpt. 4 XII 70 p. 3; v. ╚Öi I.B. 12 I 76 p. 6 (din film + balet)
balet (< fr. ballet, it. balletto, de la ballo, dans), reprezenta╚Ťie teatral-muzical─â bazat─â pe dans* ╚Öi (uneori) pantomim─â, cu argument literar (libret*), sprijinit─â cel mai adesea pe muzic─â (uneori se folosesc ╚Öi texte diverse) special compus─â sau pe colaje din compozi╚Ťii destinate ini╚Ťial execu╚Ťiei ├«n concert (1) sau din efecte sonore diverse (b. contemporane). Ca ╚Öi opera*, b. a r├óvnit la ├«nceputurile sale s─â re├«nvie marea tradi╚Ťie a spectacolului total, sincretic*, din antichitatea elin─â [v. tragedie (1)]. B. a luat na╚Ötere ├«n Fran╚Ťa, ca b. de curte (practicat, prin ├«ngem─ânarea muzicii vocale sau instr. ÔÇô mai t├órziu cu prec─âdere ÔÇô cu dansul, ├«n cadrul ritualurilor ╚Öi serb─ârilor regale), evolu├ónd c─âtre spectacolul organizat dup─â modelul italienizat (Ballet comique de la reine, 1581, socotit ca prima lucrare ├«n gen). Treptat, b. a asimilat diverse forme ╚Öi maniere de dans, cunosc├ónd o epoc─â de ├«nflorire ├«n timpul lui Lully (care a utilizat subiecte din Moli├Ęre), autor de ÔÇ×comedii-baleteÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opere-baleteÔÇŁ (Triomphe de lÔÇÖAmour, 1681), ├«n care apar pentru prima oar─â dansatori profesioni╚Öti, forma╚Ťi la Academia regal─â de dans, creat─â ├«n 1661. Apar creatorii de coregrafii*, proveni╚Ťi dintre dansatori, unii fiind preocupa╚Ťi de sisteme de nota╚Ťie sau de aspectele teoretice ale dansului ╚Öi b. (Jean Georges Noverre, 1727-1810, autor al celebrelor Scrisori despre dans ╚Öi balete, trad. rom.). Al╚Ťi dansatori ╚Öi autori de coregrafii de mare r─âsunet au fost Taglioni Filippo T., 1777-1871, Maria T., 1804-1884, Paolo T., 1808-1884, Vestris Gaetano V., 1729-1808, Auguste V., 1760-1842). B. romantic, ilustrat de Giselle (1841), muzica de Adolphe Adam, Silfida (1832) ╚Öi multe altele, va culmina prin activitatea lui Marius Petipa (1818-1910), colaborator al lui Ceaikovski. Tradi╚Ťia academic─â, fondat─â de Carlo Blasis (1795-1878) ╚Öi Auguste Bournonville (1805-1879), ├«mpreun─â cu b. romantic vor cunoa╚Öte un impas din a c─ârui ie╚Öire se impun crea╚Ťiile moderne, ├«ndeosebi ale coregrafilor ÔÇ×Baletelor ruse*ÔÇŁ (1909-1929) ale lui Serghei Diaghilev (1872-1929), George Balanchine (1904-1983), Mihail Fokine (1880-1942, reformator cu puternic─â personalitate ÔÇô Moartea lebedei, Chopiniana, Pas─ârea de foc, Petru╚Öca, Daphnis ╚Öi Chlo├ę ╚Ö.a.), Serge Lifar (1905, numeroase coregrafii ├«ndeosebi la Opera din Paris, 11 c─âr╚Ťi despre arta dansului), Leonid Massine (1896-1950), Anna Pavlova (1882-1931) ╚Ö.a. Printre autorii de b. contemporane, dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, cei mai importan╚Ťi sunt Frederik Ashton, englez (1906-1988), Maurice B├ęjart, francez (1927-2007), Rudolf von Laban (1879-1958) austriac, autorul unui sistem de nota╚Ťie larg r─âsp├óndit (Principii ale not─ârii dansului ╚Öi mi╚Öc─ârii, Londra, 1956), Roland Petit, francez (n. 1924), Jerome Robbins, american (1918-1998), Anthony Tudor, englez (1909-1987). Alte personalit─â╚Ťi ale b. modern sunt: Martha Graham (1894-1991), Nikolais Alwin (1912-1993), Alvin Ailey (1931-1989). ÔÖŽ Preocuparea pentru spectacolul coregrafic se situeaz─â ├«n cultura na╚Ťional─â rom├óneasc─â ├«n aceea╚Öi perioad─â cu primele ├«nceputuri ale teatrului liric (vodevil*, oper─â, operet─â*). Abstrac╚Ťie f├óc├ónd de unele momente dansante din vodeviluri, sunt de re╚Ťinut, printre primele lucr─âri cu profil coregrafic, c├óteva partituri situate ├«n jurul anului 1840 ÔÇô ╚Üara dansurilor ╚Öi Dans de lÔÇÖauro de I.A. Wachmann, Melodrama dup─â Baletul fl─âc─âilor cu al priculicilor (autor necunoscut). ├Än a doua jum─âtate a sec. 19 s-au eviden╚Ťiat trei tipuri principale de lucr─âri coregrafice: b. romantic, bazat pe numere* autonome (Doamna de aur sau Demonul dansului ├«ncins, ÔÇ×Mare balet cu muzic─â na╚Ťional─âÔÇŁ de Ludovic Wiest, scenariu de P. Gr─âdi╚Öteanu, Ielele de Fr. Spetrino, libret de Ed. Aslan, Cupidon de Th. Fuchs, libret de Miron Paltin), b. de tip folcloric, axat pe datini populare (S─ârb─âtoarea ├«n sat, ÔÇ×mare b. ├«ntr-un actÔÇŁ, montat de G. Moceanu pentru Expozi╚Ťia din Chicago ├«n 1893) ╚Öi a╚Öa-numitul ÔÇ×b. mixtur─âÔÇŁ, spectacol cu dansuri, c├óntece ╚Öi coruri (Patru s─âbii de C. Dumitrescu). Se adaug─â ╚Öi momente coregrafice cu o anumit─â autonomie ├«n spectacolele de oper─â (Petru Rare╚Ö de E. Caudella, scena de b. din actul III). Re╚Ťinem ╚Öi numele unor coregrafi ai epocii, cum sunt balerina Auguste Maywood ╚Öi, mai ales, specializat ├«n dansurile rom├óne╚Öti, George Moceanu. Primele dou─â decenii ale sec. 20 cunosc ├«n general o orientare spre spectacolul coregrafic de tip folcloric (T. Brediceanu, poemul etnografic Transilvania, Banatul, Cri╚Öana ╚Öi Maramure╚Öul ├«n port, joc ╚Öi c├óntec, 1905; C. Dumitrescu, tabloul coregrafic, C├óntecul p─âstorului, 1903). Evolu╚Ťia de la primele manifest─âri coregrafice, cu dansuri r─âzle╚Ťe prezente ├«n suite* ╚Öi vodeviluri, la spectacolul propriu-zis, demonstreaz─â c─â b. rom├ónesc contemporan are puternice r─âd─âcini ├«n arta na╚Ťional─â a sec. 19, aegument├ónd apari╚Ťia unor creatori de prestigiu ├«n momentul afirm─ârii ╚Öcolii componistice ├«n contextul epocii de dup─â primul r─âzboi mondial. ├Än ordine cronologic─â, primul b. ap─ârut ├«n ace╚Öti ani este Ileana Cos├ónzeana de I.N. Otescu (scris pentru Opera Mare din Paris ├«n 1918, manuscris pierdut). Crea╚Ťia modern─â de b. este legat─â ├«ns─â de numele lui M. Jora, care enun╚Ť─â ╚Öi principiile definitorii ale stilului coregrafic rom├ónesc: ÔÇ×O art─â [...] f─âurit─â de dansatori rom├óni, pe muzic─â scris─â de compozitori rom├óni, pe subiecte din via╚Ťa rom├óneasc─â, pe mi╚Öc─âri ╚Öi ritmuri scoase din jocurile caracteristice populare rom├óne╚ÖtiÔÇŁ (Timpul, iunie 1937). ├Äntr-o perioad─â de patru decenii, compozitorul va da publicului o serie de lucr─âri ce definesc drumul spectacolului de b. rom├ónesc de la tabloul coregrafiei (La pia╚Ťa, 1928, premiera la Opera Rom├ón─â din Bucure╚Öti, 1932), la b. cu ac╚Ťiune (Demoazela M─âriu╚Ťa, 1940; Curtea veche, 1948), suita coregrafic─â ├«n stil pop. (C├ónd strugurii se coc, 1953), p├ón─â la drama coregrafic─â (├Äntoarcerea din ad├óncuri, 1959) ╚Öi comedia coregrafic─â (Hanul Dulcineea, 1967). ├Än afara unor partituri de factur─â romantic─â, semnate de Nonna Otescu, C. Nottara, M. Andricu, ├«n perioada interbelic─â se situeaz─â ├«nc─â dou─â importante crea╚Ťii de inspira╚Ťie folcloric─â, apar╚Ťin├ónd lui Z. Vancea (b. pantomim─â, Priculiciul, 1933) ╚Öi P. Constantinescu (poemul etnografic Nunta ├«n Carpa╚Ťi, 1939). F─âr─â ├«ndoial─â, av├óntul crea╚Ťiei de gen este puternic sprijinit de activitatea unor dansatori ╚Öi mae╚Ötri de b. care se afirm─â ├«ncep├ónd din aceast─â perioad─â, ca Floria Capsali, Miti╚Ť─â Dumitrescu ╚Öi Anton Romanowski, ├«n majoritatea cazurilor semnatari ai coregrafiei ╚Öi, uneori, ai libretelor respective. ├Än deceniile 6-8, av├óntul crea╚Ťiei coregrafice impune noi autori, precum ╚Öi o evident─â diversificare a tematicii, stilurilor ╚Öi concep╚Ťiilor dramaturgice. Se remarc─â astfel b. inspirate din istorie (drama eroic─â popular─â Haiducii de Hilda Jerea, 1956; balada coregrafic─â Iancu Jianu de M. Chiriac, 1964), din via╚Ťa poporului (Nunta de D. Popovici, 1975), din basmele na╚Ťionale (Harap Alb de Alfred Mendelsohn, 1950) sau din literatura ╚Öi poezia rom├óneasc─â (C─âlin de A. Mendelsohn, 1956; Nastasia de C. Tr─âilescu, 1965). Ca ╚Öi ├«n perioada precedent─â, un sprijin deosebit vine din partea interpre╚Ťilor (Irinel Liciu, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Petre Ciortea, Francisc Valkay) ╚Öi mae╚Ötrilor coregrafi, ca personalit─â╚Ťi de prestigiu ├«n acest domeniu afirm├óndu-se Oleg Danovschi, Mercedes Pavelici, Trixi Checais, Gelu Matei, Tilde Urseanu, Vasile Marcu ╚Öi, din genera╚Ťia t├ón─âr─â, Mihaela Atanasiu, Amatto Checiulescu. De remarcat c─â, ├«n limbajul coregrafic contemporan, ace╚Ötia au avut un aport deosebit prin crearea de versiuni coregrafice unor lucr─âri simf. de mici propor╚Ťii, apar╚Ťin├ónd lui A. Stroe, T. Olah, D. Capoianu, C.D. Georgescu ╚Ö.a. ob╚Ťin├ónd rezultate semnificative ├«n direc╚Ťia moderniz─ârii dansului romantic at├ót din punct de vedere expresiv c├ót ╚Öi estetic.
Baletele ruse, denumire a mai multor companii de balet*. Cele mai cunoscute sunt B. din Monte Carlo ╚Öi, mai ales, B. ini╚Ťiate ├«n 1909 de Serghei Diaghilev (1872-1929). Animator inteligent, Diaghilev ╚Öi-a asigurat colaborarea unor coregrafi de prim ordin (M. Fokine, V. Nijinski, L. Massine, B. Nijinska, G. Balanchine), a unor dintre cei mai mari dansatori ai epocii (Karsavina, Pavlova, Markova, Nijinski, Fokine, Lifar) a unor compozitori importan╚Ťi (Stravinski, Prokofiev, Debussy, Ravel, Satie, Poulenc, Milhaud, Auric), a unor pictori de seam─â (Bakst, Derain, Picasso, Braque, Matisse, Gris, Mir├│). ├Än 20 de ani de activitate, B. au prezentat ├«n premier─â numeroase lucr─âri, juc├ónd un rol esen╚Ťial ├«n afirmarea baletului modern.
corp de balet, ansamblu (1) de balerini care nu de╚Ťin roluri solistice. ├Än timpul baletului* academic era constituit ├«n num─âr fix de femei ╚Öi b─ârba╚Ťi ╚Öi servea drept cadru, simetric, pentru evolu╚Ťiile solistice. ├Än prezent, prin c. se ├«n╚Ťelege, uneori, totalitatea balerinilor dintr-un teatru, indiferent de ierarhia lor.
oper─â-balet v. balet.
BALETELE RUSE, companie de teatru condusă de Deaghilev. Spectacolele acesteia (care stau la originea baletului modern), inaugurate în 1909, realizează o sinteză a artelor (coregrafie, muzică, pictură). Printre balerinii B.R.: V. Nijinski, A. Pavlova, T. Karsavina, M. Fokin.

Balet dex online | sinonim

Balet definitie

Intrare: balet
balet substantiv neutru
balet