Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru balan╚Ťier

balansi├ęr sn [At: NEGRUZZI, S. II, 253 / P: ~si-er / V: -╚Ťier / Pl: ~e / E: fr balancier] 1 Pies─â care regleaz─â, prin oscila╚Ťiile ei, mi╚Öcarea unui mecanism Si: balansoar (1). 2 (├Äs) -ul orologiului (sau al pendulei) (Limba sau) pendulul ceasornicului. 3 Ceea ce serve╚Öte la men╚Ťinerea echilibrului unei persoane (sau al unui lucru). 4 Bar─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire utilizat─â de dansatorii pe s├órm─â, pentru men╚Ťinerea echilibrului. 5 Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere, ├«n form─â de m─âciuc─â, situat pe metatorace.
BALANSIER, balansiere, s. n. 1. Element al unui mecanism care poate transmite o mi╚Öcare oscilatorie de la o extremitate la alta; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bar─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire utilizat─â de acroba╚Ťii pe s├órm─â pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere, ├«n form─â de m─âciuc─â, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. ÔÇô Var.: (├«nv., 2) balan╚Ťier s. n.] ÔÇô Din fr. balancier.
BALANȚIÉR s. n. v. balansier.
BALANSI├ëR, balansiere, s. n. 1. Pies─â care regleaz─â prin oscila╚Ťiile ei mi╚Öcarea unui mecanism; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bar─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire utilizat─â de dansatorii pe s├órm─â pentru a-╚Öi ╚Ťine echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere ├«n form─â de m─âciuc─â, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. ÔÇô Var.: (2, ├«nv.) balan╚Ťi├ęr s. n.] ÔÇô Din fr. balancier.
BALAN╚ÜI├ëR, balan╚Ťiere, s. n. v. balansier.
BALANSI├ëR, balansiere, s. n. 1. Dispozitiv sau pies─â a unui mecanism, a c─ârei balansare sau oscilare regleaz─â mi╚Öcarea unei ma╚Öini. Balansierul unei pendule. 2. Pr─âjin─â sau bar─â de care se servesc dansatorii pe s├«rm─â pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul.Pronun╚Ťat: -si-er. ÔÇô Variant─â: (2, ├«nvechit) balan╚Ťier (NEGRUZZI, S. II 253) s. n.
BALANȚIÉR s. n. v. balansier.
BALANSI├ëR, balansiere, s. n. 1. Dispozitiv sau pies─â a unui mecanism, a c─ârei oscila╚Ťie regleaz─â mi╚Öcarea unei ma╚Öini sau a unui instrument. 2. Organ al unui mecanism, ├«n form─â de p├órghie cu dou─â bra╚Ťe, care transmite prin oscila╚Ťie o mi╚Öcare alternativ─â. 3. Pr─âjin─â sau bar─â de care se servesc dansatorii pe s├órm─â pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul. [Pr.: -si-er. ÔÇô Var.: (3, ├«nv.) balan╚Ťi├ęr s. n.] ÔÇô Fr. balancier.
BALAN╚ÜI├ëR, balan╚Ťiere, s. n. v. balansier.
balansi├ęr (dispozitiv, bar─â, organ) (-si-er) s. n., pl. balansi├ęre
balansi├ęr (tehn., zool.) s. n. (sil. -si-er), pl. balansi├ęre
BALANSIÉR s. (ZOOL.) halter. (~ul servește ca organ de echilibru pentru zbor.)
BALANSI├ëR s.n. 1. Dispozitiv, pies─â care regleaz─â mi╚Öcarea unei ma╚Öini prin oscila╚Ťiile sale; balansor. 2. Pr─âjin─â folosit─â de dansatorii pe s├órm─â pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul. 3. (La pl.) Organe de echilibru pentru zbor la insectele diptere, situate pe metatorace. [Pron. -si-er, var. balan╚Ťier s.n. / < fr. balancier].
BALANȚIÉR s.n. v. balansier.
BALANSI├ëR s. n. 1. dispozitiv, pies─â a unui mecanism, a c─ârei oscila╚Ťie regleaz─â mi╚Öcarea unei ma╚Öini, a unui instrument; balansor. 2. pr─âjin─â folosit─â de dansatorii pe s├órm─â pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul. 3. (pl.) organe de echilibru pentru zbor, la insectele diptere, pe metatorace; haltere (2). (< fr. balancier)
BALANSI├ëR ~e n. 1) Pies─â a unui mecanism, care regleaz─â prin mi╚Öc─ârile sale oscilatorii func╚Ťionarea acestuia. ~ cu bra╚Ťe egale. 2) Bar─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire de care se servesc acroba╚Ťii pentru a-╚Öi men╚Ťine echilibrul. 3) biol. Fiecare dintre cele dou─â organe de echilibru pentru zbor la insectele diptere. [Sil. -si-er] /<fr. balancier
BALANSIER s. (ZOOL.) halter. (~ servește ca organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere.)

Balan╚Ťier dex online | sinonim

Balan╚Ťier definitie

Intrare: balansier
balansier substantiv neutru
  • silabisire: -si-er
balan╚Ťier