Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru balada

bal├íd─â sf [At: HASDEU, I. C. 30 / Pl: ~de / E: fr balade] 1 Crea╚Ťie epic─â ├«n versuri care poveste╚Öte o legend─â, o ac╚Ťiune eroic─â sau o ├«nt├ómplare istoric─â, uneori cu elemente supranaturale sau supersti╚Ťii Si: c├óntec b─âtr├ónesc. 2 Melodie care ├«nso╚Ťe╚Öte balada (1). 3 Bucat─â muzical─â cu caracter narativ.
BAL├üD─é, balade, s. f. 1. Povestire ├«n versuri care relateaz─â o ac╚Ťiune eroic─â, o legend─â, o ├«nt├ómplare istoric─â etc. 2. Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter epic. ÔÇô Din fr. ballade.
BAL├üD─é, balade, s. f. 1. Crea╚Ťie epic─â ├«n versuri care relateaz─â o ac╚Ťiune eroic─â, o legend─â, o ├«nt├ómplare istoric─â etc. 2. Bucat─â muzical─â cu caracter narativ. ÔÇô Din fr. ballade.
BAL├üD─é, balade, s. f. 1. Crea╚Ťie poetic─â, ├«n versuri, f─âc├«nd parte din genul epic, inspirat─â de obicei din tradi╚Ťia istoric─â sau popular─â, care poveste╚Öte o ac╚Ťiune eroic─â, o legend─â, o ├«nt├«mplare ├«nsemnat─â. E pl─âcut s─â stai a╚Öa ╚Öi s─â ascul╚Ťi ca pe o balad─â, ├«n triste╚Ťea toamnei, povestea dragostei mele. SADOVEANU, M. 197. Balade ╚Öi idile [titlu]. CO╚śBUC. 2. Crea╚Ťie muzical─â cu caracter narativ, pentru voce (cu acompaniament) sau pentru instrumente, confundat─â adeseori cu roman╚Ťa. Balada pentru vioar─â a lui Ciprian Porumbescu.
BAL├üD─é, balade, s. f. 1. Crea╚Ťie poetic─â ├«n versuri, f─âc├ónd parte din genul epic, inspirat─â de obicei din tradi╚Ťia istoric─â sau popular─â ╚Öi care relateaz─â o ac╚Ťiune eroic─â, o legend─â, o ├«nt├ómplare ├«nsemnat─â. 2. Crea╚Ťie muzical─â cu caracter narativ. ÔÇô Fr. ballade.
baládă s. f., g.-d. art. baládei; pl. baláde
balad├í vb., ind. prez. 1. sg. balad├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. balade├íz─â
baládă s. f., g.-d. art. baládei; pl. baláde
BALADĂ POPULÁRĂ s. (LIT.) cântec bătrânesc.
BALAD├ü vb. I. intr., refl. (Fran╚Ťuzism) A se plimba mult (f─âr─â scop, f─âr─â ╚Ťint─â). [< fr. balader].
BAL├üD─é s.f. 1. Poezie popular─â medieval─â ├«n versuri endecasilabice sau septenare, care se c├ónta ╚Öi recita. ÔÖŽ Poezie epic─â cu subiect simplu, care relateaz─â o ├«nt├ómplare, de obicei eroic─â, sau o legend─â; c├óntec b─âtr├ónesc. 2. Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter narativ pentru voce sau pentru instrumente. [< fr. ballade, cf. lat. ballare ÔÇô a dansa].
BAL├üD─é s. f. 1. poezie popular─â medieval─â ├«n versuri endecasilabice sau septenare, care se c├ónta ╚Öi se recita. ÔŚŐ poezie epic─â, popular─â sau cult─â, care nareaz─â fapte istorice sau legendare; c├óntec b─âtr├ónesc. 2. (muz.) compozi╚Ťie vocal─â sau instrumental─â cu caracter narativ. ÔŚŐ (jaz) interpretare rapsodic─â a unei piese de c─âtre un solist acompaniat de orchestr─â. (< fr. ballade)
BAL├üD─é ~e f. 1) Crea╚Ťie epic─â (popular─â sau cult─â) ├«n form─â liber─â sau ├«n versuri, av├ónd ca subiect o ac╚Ťiune eroic─â, un fapt istoric, o legend─â etc. 2) Crea╚Ťie muzical─â cu caracter narativ care ilustreaz─â textul unei asemenea crea╚Ťii epice. [G.-D. baladei] /<fr. ballade
baladă f. 1. povestire în versuri de natură mai mult legendară; 2. (populară) cântec bătrânesc despre întâmplări sau fapte însemnate din trecut (privitor la Domni, boieri, viteji și haiduci).
*bal├íd─â f., pl. e (fr. ballade, d. pv. ballada, d. ballar, it. ballare, a dansa. V. bal). Poezie eroic─â cu sub─şect legendar. Balad─â popular─â, c├«ntec eroic b─âtr├«nesc.
BALADĂ POPULARĂ s. (LIT.) cîntec bătrînesc.
balad─â (< fr. ballade, de la it. ballata ÔÇ×dansÔÇŁ), ├«n accep╚Ťiunea modern─â specie a poeziei epice, populare ╚Öi culte. Nareaz─â fapte istorice sau legendare, ├«nt├ómpl─âri fantastice etc., f─âr─â a avea ├«ns─â caracterul de fresc─â ╚Öi suflul larg al epopeii. I. La origine (├«n ev. med.), b. desemna un c├óntec ├«ntov─âr─â╚Öit de dans. Ulterior, sensul termenului s-a modificat ├«n func╚Ťie de epoc─â ╚Öi ╚Ťar─â. ÔÖŽ ├Än Fran╚Ťa (ballade): form─â poetico-muzical─â consacrat─â de curentul Ars Nova*. Era alc─âtuit─â din trei strofe ├«ncheiate toate cu acela╚Öi vers care servea astfel drept refren*. Stilul muzical era polifonic* iar forma* (pentru fiecare strof─â): AAB. Dac─â ├«n sec. 14 b. a fost intens cultivat─â de Machault ╚Öi urma╚Öii s─âi, ating├ónd un ├«nalt grad de rafinament, ea iese treptat din uz ├«n perioada urm─âtoare. O mai ├«nt├ólnim, ├«n sec. 15, la Dufaym Binchois etc. ╚Öi, cu totul sporadic, ├«n cel urm─âtor (Josquin). ÔÖŽ ├Än Italia (ballata < vb. ballare ÔÇ×a dansaÔÇŁ) 1. Str─âvechi gen muzical-poetic ├«ntov─âr─â╚Öind dansurile ├«n cerc. Strofele, c├óntate de solist, alternau cu refrenul* corului. ├Än forma aceasta, b. s-a men╚Ťinut p├ón─â ├«n sec. 14, coexist├ónd un timp cu noua form─â de b. propriu-zis muzical─â (nedansat─â). 2. Form─â derivat─â din b. (I, 1), elaborat─â ╚Öi fixat─â ├«n laude* spre sf├ór╚Öitul sec. 13, sub influen╚Ťa canzonei* ╚Öi a virelai*-ului. Se c├ónta solistic ╚Öi era alc─âtuit─â din mai multe sec╚Ťiuni cu urm─âtoarea structur─â: refren (ripresa) cu metric─â* ╚Öi melodie proprie (A), stanza format─â din doi piedi identici metric ╚Öi melodic dar diferi╚Ťi de refren (BB) ╚Öi volta care reia metrica ╚Öi melodia refrenului (A) ╚Öi se ├«ncheie cu primul vers al ripresei. Este aceea care devine polif. ├«n a doua jum─âtate a sec. 14, f─âr─â ca forma monodic─â* s─â fie totu╚Öi p─âr─âsit─â. B. atinge apogeul dezvolt─ârii ei gra╚Ťie curentului Ars Nova, fiind genul cel mai ├«ndr─âgit de compozitori (numai de la Landino s-au p─âstrat 140 de b.) ÔÖŽ ├Än epoca urm─âtoare, b. ├«╚Öi pierde importan╚Ťa ╚Öi totodat─â adopt─â un con╚Ťinut semi-dramatic. ├Än sec. 16, frotolla* polif. reia par╚Ťial caracteristicile b. ÔÖŽ ├Än Anglia (ballad [b├Žlad]); poezie cu caracter narativ ╚Öi structur─â strofic─â, c├óntat─â monodic ╚Öi, ini╚Ťial, ├«ntov─âr─â╚Öit─â de dans. Spre deosebire de alte ╚Ť─âri, ├«n Anglia, leg─âtura b. cu dansul s-a men╚Ťinut sporadic p├ón─â ├«n sec. 17 (Grove). B. a cunoscut o mare vog─â la curtea lui Henry al VIII-lea dup─â care a c─âzut ├«n dizgra╚Ťie, fiind l─âsat─â pe seama c├ónt─âre╚Ťilor ambulan╚Ťi; ├«n aceste condi╚Ťii pe melodiile b. se adaptau adesea texte cu caracter politic. Culegerile de folclor f─âcute de Thomas Percy (1765) ╚Öi Walter Scott (1800) cuprind numeroase b. II. Publicarea de c─âtre Percy ╚Öi Scott a b. engl. a stimulat imagina╚Ťia poe╚Ťilor romantici germ. (Herder, Goethe, Schiller) care au scris, la r├óndul lor, b. ce narau fapte istorice, legendare sau fantastice. Aceste b. au stat la baza pieselor vocale de tipul liedului* scrise de compozitorii: J. Zumsteeg, Schubert (Erlk├Ânig, Moartea ╚Öi fata), Loewe (17 volume de b. ÔÇô cel mai consecvent cultivator al genului). B. pentru voce ╚Öi pian are o form─â liber─â, adesea strofic─â, ├«mbin├ónd intona╚Ťiile de recitativ* cu frazele cantabile, ├«n timp ce acomp. este destinat s─â creeze atmosfer─â. Cu timpul, b. p─âtrunde ├«n oper─â (ex. ÔÇ×B. SenteiÔÇŁ din Olandezul zbur─âtor de Wagner, ÔÇ×B. Regelui din ThuleÔÇŁ din Faust de Gounod etc.). De asemenea, b. poate lua propor╚Ťii de cantat─â*. III. B. instrumental─â: gen datorat compozitorilor romantici ╚Öi caracterizat printr-un ton narativ (├«n spiritul b. literare, de╚Öi f─âr─â inten╚Ťii programatice*). Creatorul b. instr. a fost Chopin. Exemplul s─âu l-au urmat Listz, Brahms, Vieuxtemps, Faur├ę etc. Dintre compozitorii rom├óni care au scris b. instr. cit─âm pe: C. Porumbescu, G. Enescu, P. Constantinescu, T. Ciortea. Unele b. au caracter concertant, cum este cazul aceleia a lui Faur├ę (pian ╚Öi orch.); b. pentru orch. este o variant─â a poemului simfonic* (ex. B. blanik de Jan├í─Źek). IV. ├Än folclorul rom├ónesc: gen epic literar-muzical, de mari dimensiuni, av├óndu-╚Öi originea ├«ntr-un trecut ├«ndep─ârtat. Forma str─âveche, de b. dansat─â (v. b. I) se mai p─âstrez─â la arom├óni. ├Än terminologie pop. sin. b. este c├óntec b─âtr├ónesc, termen la care se mai adaug─â numele eroului sau con╚Ťinutul fabula╚Ťiei (ÔÇ×A luÔÇÖ CorbeaÔÇŁ, ÔÇ×FocuÔÇÖ de la Coste╚ÖtiÔÇŁ). B. este atestat─â din sec. 6 (Iordanes), apoi ├«n sec. 15 (ÔÇ×C├óntecul jalnicÔÇŁ despre jafurile turce╚Öti De la Braica mai la vale), ├«n sec. 16 (Miron Costin ÔÇô despre ÔÇ×obiceiul vechiÔÇŁ de a se c├ónta la mesele domnitorilor ÔÇ×c├óntecele Domnilor din trecut [...] cu nume bunÔÇŁ ÔÇô Strykowsky, Szamosk├Âzi, Balassa Balint ╚Ö.a.). Gen prin excelen╚Ť─â declamator (se c├ónt─â ├«n fa╚Ťa ÔÇ×publiculuiÔÇŁ ╚Öi la cerere), av├ónd o tematic─â extrem de bogat─â, ce apar╚Ťine mai multor straturi, b. se ├«mparte ├«n: fantastic─â, eroico-vitejeasc─â ╚Öi haiduceasc─â, p─âstoreasc─â, cu tematic─â feudal─â, istoric─â, nuvelistic─â, jurnalo-oral─â (stratul cel mai nou). Atr─âg├ónd aten╚Ťia cercet─âtorilor prin excep╚Ťionala valoare a unor exemplare, ca Miori╚Ťa sau Me╚Öterul Manole, b. au fost considerate ÔÇ×mici poemuri asupra ├«nt├ómpl─ârilor eroice ╚Öi asupra faptelor m─âre╚ŤeÔÇŁ (V. Alecsandri), ÔÇ×celebreaz─â faptele ╚Öi via╚Ťa genera╚Ťiilor de mai multe secole ├«n urm─âÔÇŁ (G. Dem. Teodorescu), sau un ÔÇ×ecou al actualit─â╚Ťii, o ├«nt├ómplare pus─â ├«n c├óntec ╚Öi publicat─â prin l─âutariÔÇŁ (George C─âlinescu). Textele epice sunt adaptate mai multor stiluri* muzicale: ÔÇ×recitativ epicÔÇŁ (Br─âiloiu), doin─â* sau c├óntec (I, 1). Unele teme (Miori╚Ťa, Pintea, Me╚Öterul Manole, Soacra rea, ╚śarpele, Ilincu╚Ťa) se asociaz─â ╚Öi melodiilor de colind─â*, caz ├«n care au o func╚Ťie diferit─â, de urare, iar desf─â╚Öurarea epic─â este mult redus─â. Tr─âs─âturile proprii recitativului* epic al b.: gruparea improvizatoric─â* a unor formule tradi╚Ťionale (recitare recto-tono, melodic─â ╚Öi parlato) ├«ntr-o form─â liber─â ╚Öi ├«n ritm nesupus rigorilor metrice*. Con╚Ťinutul muzical al formulelor (I, 4) difer─â dup─â func╚Ťia ╚Öi locul pe care ├«l ocup─â ├«n cadrul ÔÇ×strofei elasticeÔÇŁ (Br─âiloiu). ├Än interpretarea mixt─â vocal-instr., a ╚Ť─âranilor (voce ╚Öi fluier* sau cimpoi *) ╚Öi a l─âutarilor*, forma cuprinde: a) introducere instr. (derivat─â din recitativul epic vocal ╚Öi prelu├ónd func╚Ťia de anticipare a acestuia de la vechiul taks├«m* ÔÇô melodie de factur─â oriental─â); b) partea vocal─â, liber─â, care alterneaz─â cu c) interludii* instr.; d) un final instr. (const├ónd dintr-un material melodic din partea vocal─â sau o melodie de dans). Material sonor extrem de variat ca structur─â ╚Öi ambitus* (1); sc─âri diatonice* cu trepte* mobile, sc─âri cromatice*, ├«ndeosebi ├«n interpretarea l─âut─âreasc─â, paralelism major*-minor*, moduri diatonice modul├ónd ├«n moduri cromatice ╚Öi invers. Sin.: c├óntec b─âtr├ónesc.

Balada dex online | sinonim

Balada definitie

Intrare: balad─â
balad─â substantiv feminin
Intrare: balada
balada verb grupa I conjugarea a II-a