bait sm [At: DEX – S / A: nct / Pl: ~iți / E: eg byte] (Inf) Ansamblu de biți (de obicei 8) folosit pentru exprimarea capacității de memorie a unui calculator.

báiț sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: ger Beize] Substanță, de obicei lichidă, întrebuințată în tehnică pentru obținerea unor modificări la suprafața corpurilor solide cu scopul de a le curăța, colora sau imprima un aspect de obiect prelucrat.

băí1 vtr [At: CONTEMPORANUL I, 205 / V: băia / P: bă-i / Pzi: -esc / E: baie1 + -i] (Rar) A (se) scălda.

băí2 [At: LB / P: bă-i / Pzi: -esc / E: din baie2 + -i] 1 vi (Îrg) A lucra la o mină. 2 vt (Trs) A exploata o mină.

băít, ~ă a [At: BĂRCIANU / P: bă-it / Pl: ~iți, ~e / E: băi2] (Îrg; îe) Piatră ~ă Piatră din care s-a scos conținutul metalic.

BAIT s. m. v. byte.

BAIȚ, (2) baițuri, s. n. 1. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. 2. Sort de baiț (1). – Din germ. Beize.

BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. – Din baie1.

BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie2.

BYTE, byți, s. m. 1. (Muz.) Octet. 2. (Inform.) Unitate de informație care reprezintă o succesiune de opt biți și care constituie cea mai mică unitate de memorie adresabilă. [Pr.: baĭt] – Din engl. byte.

BAIT, baiți, s. m. (Inform.) Ansamblu de biți (de obicei 8) folosit pentru exprimarea capacității de memorie (3). – Din engl. byte.

BAIȚ, baițuri, s. n. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. – Din germ. Beize.

BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. – Din baie1.

BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie2.

BAÍȚ, baițuri, s. n. Preparat chimic de compoziție variată, întrebuințat la prelucrarea unor materii prime (ca piei, păr, lemn etc.), la vopsire sau la mai buna fixare a vopselii (pe fibre, țesături, mobile), la ungerea sau curăirea unor corpuri metalice, lemnoase etc. – Pronunțat monosilabic.

BĂÍ, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie; a se îmbăia, a se scălda. (Fig.) [Burghezii] trîndavi, lacomi, mîndri se scald și se băiesc în lacrimi de-a mulțimii. CONTEMPORANUL, I 205.

BAIȚ, baițuri, s. n. Substanță de diverse compoziții, folosită la prelucrarea unor materii prime, la colorarea lemnului, la fixarea coloranților pe fibrele textile, la pregătirea pieilor pentru tăbăcire etc. – Germ. Beize.

BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie. – Din baie1.

BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra în mină. – Din baie2.

baiț s. n., (sorturi) pl. báițuri (bai-)

băí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 să băiáscă

byte (angl.) [pron. baĭt] s. m., pl. byți

bait s. m. (sil. bait), pl. baiți

baiț s. n., pl. báițuri

băí (a face baie, a lucra într-o mină) vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băiáscă

BĂÍ vb. v. îmbăia, scălda.

BAIT s. m. (Inform.) ~; octet (3).

BAIȚ s. n. produs chimic folosit în vopsitorie, la curățirea unor corpuri de lemn sau de metal, la fixarea coloranților pe fibrele textile etc. (< germ. Beize)

BAIȚ ~uri n. Colorant folosit în tâmplărie, tăbăcărie, industria textilă etc. pentru a colora sau a curăța suprafața unui obiect. [Monosilabic] /<germ. Beize

BYTE [pr.: bait] m. inform. Ansamblu de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. /Cuv. engl.

băi vb. v. ÎMBĂIA. SCĂLDA.

BYTE (cuv. engl.) [bait] (INFORM.) Unitate de informație reprezentând o succesiune de opt biți, constituind cea mai mică unitate de memorie adresabilă; octet, caracter (6.b).

GEOAGIU-BĂI, sat în com. Geoagiu, jud. Hunedoara; stațiune balneoclimaterică cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5°C), hipotone recomandate recomandate în tratamentul afecțiunilor digestive, hepatice etc.

MALNAȘ-BĂI, sat în com. Malnaș, jud. Covasna, stațiune balneoclimaterică de interes general, sitaut la 505 m alt., în defileul Oltului, care separă M-ții Bodoc de M-ții Baraolt, la 22 km N de municipiul Sfântu Gheorghe. Stație de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, folosite în cură internă pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv (gastrice cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistite, hepatită cronică, pancreatită cronică), a bolilor metabolice și de nutriție (diabet zaharat).

SÂNGEORZ-BĂI, oraș în jud. Bistrița-Năsăud, situat în depr. Sângeorz, la poalele S ale m-ților Rodnei, pe cursul superior al Someșului Mare; 10.621 loc. (2005). Stație de c. f. Expl. de marmură (în localit. componentă Cormaia) și de dacit. Fabrică de tricotaje; produse alim. Stație de îmbuteliere a apelor minerale. Muzeu de artă comparată (1986), cu colecții de etnografie și lucrări de artă plastică aparținând artiștilor locali. Tabără anuală estivală de sculptură în lemn, în aer liber, cu participare internațională. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu climat moderat și cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase care rivalizează sub aspect calitativ cu apele minerale de la Vichy (Franța) și Karlovy Vary (Cehia), dovedindu-se superioare, ca eficacitate, în tratarea afecțiunilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare, a bolilor metabolice și de nutriție ș.a. Complex sanatorial și balnear. Punct de acces spre Parcul Național Rodna. Prima atestare documentară a localității datează din 1245. În 1529 figura printre cele 23 de sate intrate în posesia lui Petru Rareș. Declarat oraș în 1960. Biserica de lemn Buna Vestire, în stil maramureșan (1550-1560, reconstruită în 1751), cu icoane realizate în 1747 de Teodor Zugravul.