Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

báie3 sf [At: DA / Pl: băi / E: fr baie] (Ggf) Golf mic cu deschidere îngustă spre largul mării.
b├íie1 sf [At: CORESI, ap. HEM 2344 / Pl: bai / E: ml bannea (balnea), cf rs đ▒ađŞĐĆ] 1 ├Änc─âpere special dotat─â unde se spal─â cineva Si: (fam) sc─âldat, ├«mb─âiere, (pop) scald─â, (reg) sc─âldu╚Ö─â, sc─âldu╚Öc─â. 2 Vas special pentru sp─âlat Si: cad─â, dup─â, feredeu, sc─âld─âtoare. 3 Ap─â de sp─âlat. 4-5 (Mol; ├«e) Tot (sau cam) de-o ÔÇô De aceea╚Öi categorie sau de acela╚Öi fel. 6 (├Äs) ÔÇô de s├ónge Cantitate mare de s├ónge pierdut─â de cineva. 7 (Pex; ├«as) M─âcel. 8 (╚ś├«s ÔÇô public─â) Cl─âdire amenajat─â cu instala╚Ťii speciale pentru baie1 (1). 9 (Pan; udt) Expunere a corpului (gol), ├«n scop (igienic sau) curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 10 (├Änv; udt) Botez. 11 (├Änv) Closet. 12 Recipient de lemn, de metal etc. ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â pentru realizarea unor opera╚Ťii tehnice. 13 (Pex) Lichid, solu╚Ťie de s─âruri ├«n care se introduc, pentru a fi tratate chimic, diferite materiale. 14 (Lpl) Sta╚Ťiune balnear─â.
báie2 sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 21v/11 / Pl: băi / E: mg bánya] 1 (Îrg) Mină1 din care se extrag metale, minerale etc. 2 (Reg; îc) Vâlva-băilor Zână răuvoitoare, care ia aurul băilor1 (1).
b─âia2 v vz b─âi1
băia1 vt [At: LB / P: bă-ia / V: (reg) bă-, (înv) băi / Pzi: ~iez și bai / E: nct] 1-2 (Îrg) A alăpta și a îngriji un copil (mic). 3 (Trs; Ban) A mângâia un copil, pe obraz. 4 (Sst) A naște.
b├ó├şe sf [At: MARIAN, ap. DA ms / E: nct] (├Ärg) Foarte alb (curat).
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Sc─âldat, ├«mb─âiere. 2. Cad─â, vas special de ├«mb─âiat; feredeu. ÔÖŽ Ap─â de ├«mb─âiat. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = v─ârsare mare de s├ónge, m─âcel. ÔÖŽ Cl─âdire cu instala╚Ťii speciale de ├«mb─âiere; p. restr. ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. (Urmat de determin─âri) Expunere a corpului (gol), ├«n scop igienic sau curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii tehnice; p. ext. lichidul, solu╚Ťia chimic─â etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Sta╚Ťiune balnear─â. [Pr.: ba-ie] ÔÇô Lat. bannea (=balnea). Cf. sl. banja.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â1 (din care se extrag minerale). [Pr.: ba-ie] ÔÇô Din magh. b├ínya.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Sc─âldat, scald─â, ├«mb─âiere. 2. Cad─â, vas special de ├«mb─âiat; feredeu. ÔÖŽ Ap─â de ├«mb─âiat. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = cantitate mare de s├ónge pierdut─â de cineva; p. ext. m─âcel. ÔÖŽ Cl─âdire cu instala╚Ťii speciale de ├«mb─âiere; p. restr. ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. (Urmat de determin─âri) Expunere a corpului (gol), ├«n scop igienic sau curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii tehnice; p. ext. lichidul, solu╚Ťia chimic─â etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Sta╚Ťiune balnear─â. [Pr.: ba-ie] ÔÇô Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â1 (din care se extrag mineralele). [Pr.: ba-ie] ÔÇô Din magh. b├ínya.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Cufundare a trupului ├«n ap─â (├«n scop igienic, fiind ├«nso╚Ťit─â de sp─âlarea corpului, sau ├«n scop curativ); ├«mb─âiere. V. sc─âldare. A face baie. Costum de baie. ÔŚŐ (Metaforic) La poduri au s─â ias─â dedesubt B─âlaurii cu capetele ╚Öapte... Dar am s─â fac ├«n s├«ngele lor baie. BENIUC, V. 72. ÔÖŽ Baie de aburi = expunere a trupului la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â sau a aerului umed ├«nc─âlzit. Baie de soare = expunere a trupului (gol) la ac╚Ťiunea razelor solare. Baie de aer = expunere a trupului (gol) la ac╚Ťiunea aerului (├«n aer liber sau ├«n stabilimente amenajate anume pentru aceasta). 2. Cada (sau putina) ├«n care se ├«mb─âiaz─â cineva. Mi-am cump─ârat o baie de zinc. 3. Apa ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. Trecu ├«nainte, poruncind s─â i se ├«nc─âlzeasc─â baia. DUMITRIU, B. F. 91. I se p─ârea numai c─â-n luciul b─âii, plin─â de l─âcr├«mele ei, vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. EMINESCU, N. 28. ÔŚŐ (Poetic) Ca dintr-o baie de s├«nge soarele ie╚Öea din mare, ├«nro╚Öind marginea norului sub care se strecura gr─âbit. CAZABAN, V. 23. ├Än baie te-oi ├«mb─âia, Cu tine c─â m-oi sc─âlda, ├«n baie de lapte dulce, D-aicea nu te-i mai duce. TEODORESCU, P. P. 89. ÔŚŐ Expr. Cald ca ├«n baie = foarte cald. Baie de s├«nge = v─ârsare (mare) de s├«nge, m─âcel. 4. Stabiliment public amenajat pentru ├«mb─âiat, prev─âzut cu instala╚Ťii de aburi sau aer cald, du╚Öuri etc. Ceva mai sus, dincolo de schitul Lainici, se v─âd urmele unor b─âi romane ╚Öi ale unui drum de piatr─â, tot de pe vremile acelea. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 133. ÔÖŽ Camer─â ├«ntr-o locuin╚Ť─â particular─â, prev─âzut─â cu instala╚Ťia necesar─â pentru ├«mb─âiat. 6. Recipient de lemn, de metal sau de alt material, ├«n care se pune un lichid (ap─â, ulei, diferite solu╚Ťii, metale topite etc.) ├«n vederea unor opera╚Ťii industriale sau chimice; p. ext. lichidul ├«nsu╚Öi, solu╚Ťia, metalul topit etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. Baie metalic─â. Baie de galvanizare. Baie de developare. 7. (Numai la pl.) Nume generic dat localit─â╚Ťilor ├«n care se g─âsesc izvoare de ape termale sau minerale cu propriet─â╚Ťi curative; sta╚Ťiune balnear─â. S├«nt trimis la b─âi. B─âile Herculane. Ôľş ├Änso╚Ťisem pe tat─â-meu la b─âile de la Balta Alb─â. ODOBESCU, S. III 21.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Mai ales ├«n Transilv.) Min─â1. ├Än tot ╚Ťinutul Sibenbirgen ( = Transilvania) s├«nt b─âi de aur, argint, aram─â. GOLESCU, ├Ä. 31. ÔŚŐ (├Än toponimice) Baia Mare. Baia de Aram─â.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â. ÔÇô Magh. b├ínya.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Cufundare a corpului ├«n ap─â, ├«n scop igienic sau curativ; ├«mb─âiere. V. sc─âldare. 2. Cada sau putina ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. ÔÖŽ Apa ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = v─ârsare de s├ónge; m─âcel. ÔÖŽ Stabiliment public cu instala╚Ťii speciale servind pentru ├«mb─âiere; ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. Expunerea corpului (gol) la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc., ├«n scop igienic sau curativ. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii industriale sau chimice; lichidul, solu╚Ťia etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Nume dat localit─â╚Ťilor ├«n care se g─âsesc izvoare de ap─â termal─â sau mineral─â cu propriet─â╚Ťi curative. ÔÇô Lat. *baneum (v. sl. banja).
Báia Máre s. propriu f., g.-d. Bắii Mari
báie s. f., art. báia, g.-d. art. bắii; pl. băi
báie (îmbăiere, cadă, mină) s. f., art. báia, g.-d. art. băii; pl. băi
BÁIE s. 1. v. îmbăiere. 2. v. cadă. 3. baie de soare v. plajă.
BÁIE s. v. closet, mină, ocnă, subteran, toaletă, vece.
BĂIÁ vb. v. alăpta, alinta, dezmierda, mângâia.
B├üIE b─âi f. 1) Cufundare a corpului ├«n ap─â (cald─â), ├«n alt lichid sau ├«ntr-o substan╚Ť─â pulverulent─â (cu scop igienic, curativ sau din pl─âcere). A face ~. 2) Ap─â (sau alt lichid) folosit─â pentru ├«mb─âiat; sc─âld─âtoare. * ~ de s├ónge a) cantitate mare de s├ónge, pierdut─â de cineva; b) v─ârsare de s├ónge; m─âcel. 3) Cl─âdire sau ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiat. ~ public─â. 4) Vas mare pentru ├«mb─âiat; cad─â. A se sp─âla ├«n ~. 5) Expunere a corpului (gol) la ac╚Ťiunea diferitor factori externi (├«n scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate av├ónd izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; sta╚Ťiune balnear─â. A pleca la b─âi. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor opera╚Ťii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide ╚Öi solu╚Ťii. 8) Lichid sau solu╚Ťie chimic─â folosite pentru efectuarea unor asemenea opera╚Ťii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. b─âii; Sil. ba-ie] /<sl. banja
b─âi├í, b─âi├ęz, vb. I (reg.) 1. a hr─âni, a al─âpta. 2. a m├óng├óia cu m├óna, a alinta. 3. a na╚Öte. 4. a face baie.
Baia f. odinioar─â ora╚Ö, azi sat ├«n jud. F─âlticeni cu 3400 loc. Victoria lui ╚śtefan cel Mare asupra Ungurilor (1467). ÔĽĹ V. Ofenbaia.
Baia-de-Aram─â f. 1. comun─â urban─â ├«n jude╚Ťul Mehedin╚Ťi, plaiul Clo╚Öani: 2000 loc. T├órg s─âpt─âm├ónal. Pozi╚Ťie pitoresc─â. Mine de aram─â, redeschise ├«n timpul din urm─â; 2. schit ├«n comuna cu acela╚Ö nume.
Baia-de-Cri╚Ö f. sau K├Âr├Âsb├ínya, or─â╚Öel a╚Öezat pe Crisul-Alb, ├«n comitatul Huniedoara cu mine de aur ╚Öi de argint.
Baia-de-Fier f. comună în jud. Gorjiu cu 1500 loc.
Baia-Mare f. ora╚Ö ├«n Maramure╚Ö, numit de Unguri Nagy-B├ínya, aproape de grani╚Ťa Transilvaniei, cu mine de aur, argint ╚Öi plumb.
baie f. 1. cufundarea corpului ├«n ap─â: am f─âcut o baie; 2. apa ├«n care se scald─â: baia e cald─â; 3. localul unde se afl─â baia: m─â duc la baie; 4. cada ├«n care se face baia; 5. camer─â tare ├«nc─âlzit─â ca s─â fac─â sÔÇÖasude: aci e ca ├«ntrÔÇÖo baie; 6. pl. ├«n special, de locuri cu izvoare de ape minerale, unde merge lumea vara spre a face b─âi pentru s─ân─âtate: a plecat la b─âi; 7. Tr. (├«nvechit) locul de unde se scoteau mineraiuri (aram─â, fier) ca Baia de Aram─â. [Slav. BAN─ČA; pentru sensul 7, cf. ung. banya, min─â ╚Öi it. bagno, ocn─â].
*2) b├í─şe f. (fr. baie, d. mlat. baia, port). Golf mic.
1) b├í─şe f., pl. b─â─ş (vsl. ban─şa, ba─şe, ung. b├ínya, ba─şe, min─â, ocn─â, d. it. bagno, ba─şe, arest, lat. b├ílneum, ba─şe. V. balnear). Ap─â sa┼ş alt lichid ├«n care te scalz─ş: o baie cald─â. Sc─âld─âtur─â, ac╚Ťiunea de a te sc─âlda: a face o ba─şe. Localu, camera sa┼ş vasu ├«n care te scalz─ş: ba─şa comunal─â, o ba─şe de zinc. Balie, g─âletar. Min─â, ocn─â. (Vechi) Pl. Stabiliment de b─â─ş de ape termale sa┼ş minerale: a pleca la b─â─ş. Ba─şe de abur, ba─şe f─âcut─â ├«n abur de ap─â clocotit─â. Ba─şe de soare, ac╚Ťiunea de a te expune dezbr─âcat razelor soarelui p. a te vindeca. Ba─şe de s├«nge, b─ât─âlie crunt─â. Ba─şe de sudoare, asudare excesiv─â. A fi cald ba─şe (sa┼ş ca ├«n ba─şe) a fi foarte cald ├«ntrÔÇÖo camer─â. V. legni╚Ť─â.
b─â─ş├í V. b─â─şez.
b─â─ş├ęz v. tr. (d. ba─şe. V. b─â─şat). Vech─ş. ├Ämb─â─şez. Ban. M├«ng├«i, dezmierd.
baie s. v. CLOSET. MIN─é. OCN─é. SUBTERAN. TOALET─é. VECE.
BAIE s. 1. îmbăiere, scăldare, scăldat, (pop.) scaldă, scăldătoare, (Mold.) scăldăciune, (înv.) scăldătură. (~ copilului.) 2. cadă, vană, (înv. și pop.) scăldătoare, (înv. și reg.) scăldătură, (Mold., Bucov. și Transilv.) feredeu, (Transilv., Ban. și Mold.) scaldă, (prin Transilv.) șiroadă. (Apa era fierbinte în ~.) 3. baie de soare = plajă. (~ pe malul mării.)
băia vb. v. ALĂPTA. ALINTA. DEZMIERDA. MÎNGÎIA.
p├ęrl─â de b├íie sint. s. 1985 Mic─â pastil─â parfumat─â ╚Öi colorat─â de pus ├«n apa de baie v. emoliere
b├íie, b─âi, s.f. ÔÇô 1. Exploatare minier─â subteran─â; min─â; ocn─â. ÔÖŽ (top.) Baia Mare, Baia-Sprie, Baia Bor╚Öa, B─âi╚Ťa, B─âi╚Ťa de sub Codru, B─âiu╚Ť, Str├ómbu B─âiu╚Ť, Chiuzbaia (localit─â╚Ťi ├«n jude╚Ťul Maramure╚Ö). ÔÖŽ (top.) Baia Piticilor, galerie de min─â situat─â pe Valea Chiuzb─âii, la cota +520 m, pe un versant al Dealului Herja. Urm─âre╚Öte filonul Clementina. Nu exist─â urme de dalt─â sau ╚Öpi╚Ť pe tavan sau pe pere╚Ťi; se presupune c─â s-au folosit icuri de lemn sau metal. Galerii cu denumiri ╚Öi caracteristici asem─ân─âtoare (├«n─âl╚Ťimea ├«ntre 0,50 ╚Öi 1,20 m) se mai g─âsesc pe Dealul Crucii (Galeria de Fum), ├«n Baia-Sprie (Cr─âp─âtura Zorilor), pe Valea Ro╚Öie (Galeria Galben─â), la ╚śurde╚Öti (Pe╚Ötera Piticilor). 2. (├«nv.) Carier─â de piatr─â (Bor╚Öa, Giule╚Öti). Baie de piatr─â = pietr─ârie (ALRRM, 1973: 675). 3. Pe╚Öter─â: Baia lui Schneider, pe╚Öter─â situat─â pe versantul sudic al Dealului Popii, la 1.200 m altitudine, ├«n apropiere de Valea Vinului (├«n Mun╚Ťii Maramure╚Öului). Galeria principal─â ╚Öi ramifica╚Ťiile au o lungime de 791 m (Portase, 2006: 15). 4. Slatin─â (Ap╚Öa de Jos, Biserica Alb─â). 5. Sta╚Ťiune balnear─â sezonier─â, de interes local. ├Än Maramure╚Ö au func╚Ťionat, pe parcursul sec. XX, circa 28 de stabilimente balneare, ├«n mai multe loca╚Ťii din jude╚Ť, ├«n jurul surselor hidrominerale. Apa era captat─â din izvoare cu ajutorul unor instala╚Ťii improvizate ╚Öi deversat─â, la ├«nceput, ├«n gropi s─âpate ├«n p─âm├ónt; ├«nc─âlzirea apei se f─âcea cu bolovani ├«ncin╚Öi ├«n foc. Mai t├órziu s-au folosit ciubere, butoaie de lemn cu cep, c─âzi de lemn, vane de tabl─â etc. Localnicii se tratau, pe timpul verii, de diferite afec╚Ťiuni. Primele b─âi ├«n jude╚Ť au func╚Ťionat la Valea Vinului (1830), M─âgureni (1860), ╚śuligu, pe Valea Vaserului (1879), D─âne╚Öti (1883), S─âp├ón╚Ťa (1890), Stoiceni (1890), Usturoiu (1900), Apa S─ârat─â (1904) (v. N─âdi╚Öan, 2012: 176-177). ÔÖŽ (top.) B─âi╚Ťa, v├órf (1.670 m) ├«n Mun╚Ťii Maramure╚Öului (Culmea Ro╚Öu╚Önei, masivul Pietrosu-Bard─âu) (Posea, 1980: 27). ÔÇô Lat. *bannea (= balnea ÔÇ×camer─â de baie, baie public─âÔÇŁ), cf. it. bagno, fr. bain, sp. ba├▒o, port. banho (DER, MDA). Cuv. rom > magh. banya (DER).
b├íie, b─âi, s.f. ÔÇô 1. Exploatare minier─â subteran─â; min─â; ocn─â. 2. Carier─â de piatr─â (Bor╚Öa, Giule╚Öti). Baie de piatr─â = pietr─ârie (ALR 1973: 675). ÔÖŽ Baia Mare, Baia-Sprie, B─âi╚Ťa, B─âi╚Ťa de sub Codru, B─âiu╚Ť (localit─â╚Ťi ├«n jude╚Ťul Maramure╚Ö). ÔÇô Lat. *bannea, balnea, cf. it. bagno, fr. bain, sba├▒o, port. banho (DER); Magh. banya provine din rom. (DER).
BAIA MARE 1. Depr. tectono-eroziv─â situat─â la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, pe valea S─âsarului (bazinul Some╚Öului), cu larg─â ie╚Öire spre C. Some╚Öului (├«n NV). Supr.: 675 km2. Relief de lunc─â, de terase ╚Öi piemonturi cu alt. absolute ├«ntre 140 ╚Öi 320 m. Clim─â bl├«nd─â, de ad─âpost, cu temp. medie anual─â de 9,4┬░C ╚Öi precipit. variabile (690-1.040 mm). P─âduri de castan comestibil. Culturi de cereale; pomicultur─â (meri); viticultur─â; legumicultur─â. Cre╚Öterea animalelor. Expl. de min. complexe pe rama nordic─â a depr. Izv. minerale. Zon─â turistic─â. 2. Municipiu ├«n NV Rom├óniei, la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, ├«n depr. cu acela╚Öi nume, la 220 m alt., re╚Öed. jud. Maramure╚Ö; 154.094 loc. (1991). Aeroport. Cel mai important centru al ind. metalurgiei neferoase rom├óne╚Öti (aur, argint, plumb, zinc, cupru). Constr. de ma╚Öini unelte, accesorii ╚Öi scule, de utilaj minier, de material rulant feroviar ╚Öi rutier; mat. de constr. (c─âr─âmid─â, faian╚Ť─â), prelucr. lemnului (mobil─â, dog─ârie ╚Öi butoaie), conf., produse alim. (mor─ârit, panifica╚Ťie, prelucr. fructelor, preparate din lapte ╚Öi carne). Filatur─â ╚Öi ╚Ťes─âtorie de bumbac. Universitate ╚Öi colegiu tehnic, teatru de stat, filarmonic─â, muzeu istoric. Monumente: turnul-clopotni╚Ť─â (sec. 15), ridicat pe l├«ng─â Biserica Sf. ╚śtefan, ast─âzi d─âr├«mat─â; case (sec. 17), Biserica Sf. Treime ╚Öi m─ân─âstire minorit─â (sec. 18). Atestat documentar ├«n 1327; din 1467 ora╚Ö liber regal; important centru minier, me╚Öte╚Öug─âresc ╚Öi cultural; aici au func╚Ťionat un colegiu reformat ╚Öi un gimnaziu catolic (sec. 17). Declarat municipiu ├«n 1968. ÔÇô Colonia de pictur─â de la ~, grupare artistic─â ├«ntemeiat─â ├«n 1896. Promova pictura ├«n aer liber, ├«n opozi╚Ťie cu academismul. Din 1902 ├«╚Öi continu─â activitatea prin ├«nfiin╚Ťarea ╚ścolii libere de Pictur─â; ├«ntre 1927 ╚Öi 1936 func╚Ťioneaz─â ╚ścoala de Pictur─â. Reprezentan╚Ťi: Simion Corbul Hol├│sy, Alexandru Ziffer, Eugen Pascu, Cz├│bel B├ęla, Andrei Mikol├í, Petre Abrudan.
B─éILE 1 MAI, sta╚Ťiune balneoclimateric─â ├«n NV Rom├óniei, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49┬░C), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice ╚Öi centrale, endocrine, metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficien╚Ťe locomotorii. Aici se afl─â Lacul Pe╚Ťea (rezerva╚Ťie natural─â, 4 ha), cu temp. constant─â de 30┬░C.
B─éILE FELIX, sta╚Ťiune balneoclimateric─â interna╚Ťional─â, situat─â ├«n NV Rom├óniei, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (20-48┬░C), bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, u╚Öor radioactive, indicate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale etc.
B─éILE GOVORA, ora╚Ö ├«n jud. V├«lcea, pe r├«ul Hin╚Ťa, afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf., ╚Ťes─âturi, preparate din carne. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite ├«n 1860) folosite ├«n terapia afec╚Ťiunilor reumatismale, neurologice, periferice ╚Öi centrale, respiratorii, digestive, urinare etc.; n─âmol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie ╚Öi boli respiratorii pentru copii. ├Än apropiere, ├«n satul Govora, se afl─â M─ân─âstirea Govora. Aici, domnul Matei Basarab a instalat o tiparni╚Ť─â de sub teascurile c─âreia a ie╚Öit, ├«n 1640, Pravila de la Govora. Declarat ora╚Ö ├«n 1930.
B─éILE HERCULANE, ora╚Ö ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, cu ape termale (55┬░C), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute ╚Öi folosite din epoca roman─â. Sta╚Ťiunea este indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche sta╚Ťiune balneoclimateric─â din Rom├ónia, atestat─â documentar ca atare din anul 153 ├«. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Pe╚Ötera Ho╚Ťilor (la N de sta╚Ťiune), atest─â locuirea din Paleoliticul inferior p├«n─â ├«n epoca feudal─â. Muzeu de istorie.
B─éILE OL─éNE╚śTI, ora╚Ö ├«n jud. V├«lcea, pe r├«ul Ol─âne╚Öti, afl. al Oltului; 4.820 loc. (1991). Conf., mat. de constr. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfuroase, feruginoase, alcaline, magneziene, renumite ├«n tratarea bolilor de ficat, stomac ╚Öi rinichi. Climat sedativ de ad─âpost. Case populare de tip v├«lcean, case de t├«rgove╚Ťi din sec. 17-19, biserica Sf. Nicolae (1718). ├Än apropiere, schitul Iezeru (sec. 16, refaceri din sec. 18). Atestat documentar ├«n 1527; declarat ora╚Ö ├«n 1950.
B─éILE TU╚śNAD, ora╚Ö ├«n jud. Harghita, pe Olt, ├«n S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, clorosodice, calcice, magneziene, bicarbonate, folosite ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor cardiovasculare, reumatismale, ale c─âilor urinare ╚Öi ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic ÔÇ×Sf├«nta AnaÔÇŁ, tinovul Moho╚Ö). Men╚Ťionat documentar, ca a╚Öezare rural─â, ├«n 1421. Declarat ora╚Ö ├«n 1968, dat─â p├«n─â la care s-a numit Tu╚Önad-B─âi.
GEOAGIU-B─éI, sat ├«n com. Geoagiu, jud. Hunedoara; sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5┬░C), hipotone recomandate recomandate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor digestive, hepatice etc.
MALNA╚ś-B─éI, sat ├«n com. Malna╚Ö, jud. Covasna, sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes general, sitaut la 505 m alt., ├«n defileul Oltului, care separ─â M-╚Ťii Bodoc de M-╚Ťii Baraolt, la 22 km N de municipiul Sf├óntu Gheorghe. Sta╚Ťie de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, folosite ├«n cur─â intern─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor tubului digestiv (gastrice cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliar─â, colecistite, hepatit─â cronic─â, pancreatit─â cronic─â), a bolilor metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie (diabet zaharat).

Baie dex online | sinonim

Baie definitie

Intrare: b─âia
b─âia verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: baie
baie substantiv feminin
Intrare: bâie
bâie
Intrare: Baia Mare
Baia Mare substantiv propriu feminin
Intrare: Baia-de-Aram─â
Baia-de-Aram─â nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-de-Criș
Baia-de-Criș nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-de-Fier
Baia-de-Fier nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-Mare
Baia-Mare nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat