Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru bagaj

bag├íj sn [At: NEGRUZZI, S. I, 167 / V: (rar) -agiu / Pl: ~e / E: fr bagage] 1 Totalitatea lucrurilor care se iau ├«ntr-o (c─âl─âtorie sau, ├«nvechit, ├«ntr-o expedi╚Ťie militar─â Si: (├«vr) bagalii. 2 (├Äe) A-╚Öi face -ele A se preg─âti de plecare. 3 (Pex; ├«ae) A pleca. 4 (Fam; ├«e) A-i face cuiva -ele A goni din cas─â. 5 (├Äe) A da la -e A preda bagajele (1) la serviciul special al sta╚Ťiei de cale ferat─â pentru a fi transportate la destina╚Ťia indicat─â. 6 (├Äs) Vagon de -e Vagon special de cale ferat─â pentru transportul bagajelor (1). 7 (Fig; aud) Sum─â a cuno╚Ötin╚Ťelor cuiva ├«ntr-un anumit domeniu.
BAG├üJ, bagaje, s. n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau ├«ntr-o c─âl─âtorie. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi face bagajele = a se preg─âti de plecare; p. ext. a pleca. 2. Fig. (Urmat de determin─âri) Cantitatea de cuno╚Ötin╚Ťe de care dispune cineva. ÔÇô Din fr. bagage.
BAG├üJ, bagaje, s. n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau ├«ntr-o c─âl─âtorie. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi face bagajele = a se preg─âti de plecare; p. ext. a pleca. 2. Fig. (Urmat de determin─âri) Cantitatea de cuno╚Ötin╚Ťe de care dispune cineva. ÔÇô Din fr. bagage.
BAG├üJ, bagaje, s. n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau ├«ntr-o c─âl─âtorie (├«n geamantane, cufere etc.); calabal├«c; (├«nvechit) totalitatea lucrurilor care se luau ├«ntr-o expedi╚Ťie militar─â. V. catrafuse. Eu nu ╚Ötiu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum. TOP├ÄRCEANU, S.A. 80. Dup─â un trup de l─ânceri... venea duiumul oastei: tr─âsuri, bagaje, pedestra╚Öi. NEGRUZZI, S. I 167. ÔŚŐ Vagon de bagaje v. vagon. A da la bagaje = a preda la sta╚Ťiile de cale ferat─â, cu formele cuvenite, cufere, l─âzi etc. pentru a fi transportate ├«n alt─â localitate. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi face bagajele = a se preg─âti de plecare; p. ext. a se c─âr─âb─âni. 2. Fig. (De obicei urmat de diverse determin─âri) Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor, ideilor, concep╚Ťiilor cuiva ├«ntr-un domeniu oarecare. Un formidabil bagaj de argumente ╚Ötiin╚Ťifice. CARAGIALE, O. II 232.
BAG├üJ, bagaje, s. n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau ├«ntr-o c─âl─âtorie. ÔŚŐ Expr. A da la bagaje = a preda la sta╚Ťiile de cale ferat─â cufere, l─âzi etc., pentru a fi transportate sau p─âstrate. A-╚Öi face bagajele = a se preg─âti de plecare; p. ext. a pleca. 2. Fig. (Urmat de determin─âri) Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor, concep╚Ťiilor cuiva ├«ntr-un domeniu oarecare. Un formidabil bagaj de argumente ╚Ötiin╚Ťifice (CARAGIALE). ÔÇô Fr. bagage.
bagáj s. n., pl. bagáje
bagáj s. n., pl. bagáje
BAG├üJ s. (pop. ╚Öi fam.) calabal├óc, catrafuse (pl.), (reg.) t─âr─âbu╚Ťe (pl.), tiliu╚Ťe (pl.), (Transilv.) hodrobele (pl.), (Mold.) pilot─â, (Mold. ╚Öi Transilv.) pojijie, (├«nv.) ag─ârl├óc, mahl─â.
BAG├üJ s.n. 1. Obiecte, lucruri luate (cu sine) de cineva ├«ntr-o c─âl─âtorie. 2. (Fig.) Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor cuiva ├«ntr-un domeniu oarecare. [< fr. bagage].
BAG├üJ s. n. 1. obiecte, lucruri luate de cineva ├«ntr-o c─âl─âtorie. 2. (fig.) ~ de cuno╚Ötin╚Ťe = totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor cuiva ├«ntr-un domeniu oarecare. (< fr. bagage)
BAG├üJ ~e n. 1) Totalitate a lucrurilor luate ├«ntr-o c─âl─âtorie. ~ de m├ón─â. ÔŚŐ A-╚Öi face ~ele a se preg─âti de plecare. 2) fig. Totalitate a cuno╚Ötin╚Ťelor dob├óndite de o persoan─â. ~ intelectual. /<fr. bagage
bagaj n. scule împachetate și lucruri diferite ce se iau la răsboiu sau în călătorie (= fr. bagage).
*bag├íj n., pl. e (fr. bagage). Calabal├«c, sarcin─ş, lucrur─ş duse ├«n c─âl─âtorie (pachete, geamantane, cufere).
BAGAJ s. (pop. ╚Öi fam.) calabal├«c, catrafuse (pl.), (reg.) t─âr─âbu╚Ťe (pl.), tiliu╚Ťe (pl.), (Transilv.) hodrobele (pl.), (Mold.) pilot─â, (Mold. ╚Öi Transilv.) pojijie, (├«nv.) ag─ârl├«c, mahl─â. (╚śi-a luat ~ele ╚Öi a plecat.)

Bagaj dex online | sinonim

Bagaj definitie

Intrare: bagaj
bagaj substantiv neutru