Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru badlands

badlands snp [At: DN3 / P: bedlendz / E: eg badlands] (Glg) 1 Terenuri argiloase degradate de ape torențiale, cu văi lipsite de vegetație. 2 Pământuri rele.
badlands (teren arid) (angl.) [pron. bédlenz] (ba-dlands / bad-lands) s. n., pl. badlandsuri
Badlands (nume de loc) (engl.) [pron. bédlendz] (Ba-dlands / Bad-lands) s. propriu n.
BADLANDS s.n. pl. (Geol.) Terenuri argiloase, degradate de ape torențiale, cu văi lipsite de vegetație; pământuri rele. [Pron. bedlendz. / < engl. badlands < bad – rău, land – teren].
BADLANDS /BÉDLENDZ/ s. n. teren argilos degradat de ape torențiale, cu văi lipsite de vegetație, din regiunile (semi)aride. (< engl. badlands)
BADLANDS (cuv. engl.) [bædləndz] s. n. Formă de degradare intensă a terenurilor (argiloase sau marnoase), rezultată în urma ploilor torențiale în zone cu pronunțată ariditate și lipsite de vegetație; terenurile astfel degradate devin inutilizabile în agricultură. Denumirea provine de la reg. naturală B. din N S.U.A. (Dakota de Sud și Nebraska), cu depozite fosile de interes geologic (monumentul național Agate Fossil Beds).

Badlands dex online | sinonim

Badlands definitie

Intrare: badlands
badlands substantiv neutru
  • pronunție: engl. bédlendz