bacteriostatic definitie

11 definiții pentru bacteriostatic

bacteriostátic, ~ă sn, a [At: DN3 / P: ~ri-o- / Pl: ~ici, -ice / E: fr bactériostatique] 1-2 (Substanță) care împiedică dezvoltarea bacteriilor.
BACTERIOSTÁTIC, -Ă, bacteriostatici, -ce, adj., s. n. (Substanță, agent) care oprește dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériostatique.
BACTERIOSTÁTIC, -Ă, bacteriostatici, -ce, adj., s. n. (Substanță) care poate opri dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériostatique.
!bacteriostátic1 (-ri-os-ta-/-o-sta-) adj. m., pl. bacteriostátici; f. bacteriostátică, pl. bacteriostátice
!bacteriostátic2 (-ri-os-ta-/-o-sta-) s. n., pl. bacteriostátice
bacteriostátic adj. (sil. -ri-o-; mf. -sta-) → static
bacteriostátic s. n. (sil. -ri-o-; mf. -sta-), pl. bacteriostátice
BACTERIOSTÁTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care împiedică dezvoltarea bacteriilor. [< fr. bactériostatique].
BACTERIOSTÁTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care împiedică dezvoltarea bacteriilor. (< fr. bactériostatique)
BACTERIOSTÁTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre substanțe, factori etc.) Care împiedică dezvoltarea bacteriilor. Mediu ~. [Sil. -ri-o-] /<fr. bactériostatique
BACTERIO- „bacterii, bacterian”. ◊ gr. bakterion „bastonaș” > fr. bacterio-, engl. id., germ. bakterio- > rom. bacterio-. □ ~cit (v. -cit), s. n., hematie alungită în formă de bacil; ~clorofilă (v. cloro-, v. -fil2), s. f., pigment existent în cromatoforii bacteriilor fototrofe; ~colie (v. -colie1), s. f., prezența germenilor bacterieni în fiere; ~fag (v. -fag), s. m., microorganism care distruge bacteriile; ~fagie (v. -fagie), s. f., distrugere a bacteriilor de către bacteriofagi; ~fagoterapie (v. fago-, v. -terapie), s. f., tratament al unei infecții prin administrarea bacteriofagilor specifici; ~genic (v. -genic), adj., care este generat de bacterii; ~litic (v. -litic2), adj., care produce bacterioliză; ~liză (v. -liză), s. f., proces de dezintegrare a bacteriilor sub acțiunea agenților chimici; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în bacteriologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul bacteriilor; sin. microfitologie (2); ~metrie (v. -metrie1), s. f., metodă de analiză a unui mediu bacterian; ~pexie (v. pexie), s. f., fixare a bacteriilor de către histiocite; ~riză (v. -riză1), s. f., simbioză între rădăcinile unor leguminoase și bacteriile fixatoare de azot; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen al unui preparat microscopic în vederea depistării bacteriilor; ~static (v. -static), adj., s. n., (substanță) care oprește înmulțirea bacteriilor; ~stază (v. -stază), s. f., acțiunea de inhibare a multiplicării bacteriilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., metodă de tratament care utilizează ca medicamente microbi capabili să distrugă germenii patogeni; ~toxemie (v. tox/o-, v. -emie), s. f., intoxicație generală produsă de toxinele bacteriilor; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe chimice) cu afinitate pentru bacterii.

bacteriostatic dex

Intrare: bacteriostatic
bacteriostatic adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -ri-o-; mf. -sta-