bacálă sf [At: ȘEZ. II, 126 / Pl: ~le / E: nct] (Înv; Mol) 1 Belea de care nu mai poți scăpa. 2 (Îe) Cade (sau pici) ~ Cade necaz pe capul omului.

BACÁLĂ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

bacalá f. (ngr. bakalâs). Un mare pește marin (Canada, Irlanda ș.a.) din al căruĭ ficat se scoate „untura de pește” (gadus mórrhua). V. batog și morugă.

bacală s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.