Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

44 defini╚Ťii pentru bac

bac3 sn [At: DELAVRANCEA, S. 123 / Pl: ~uri / E: fr bac] 1 Bacara. 2 Suma de (zece sau) dou─âzeci de puncte de pe c─âr╚Ťile cuiva, la jocul de (bacara sau) maca.
bac1 sn [At: SC├éNTEIA, 1947, nr. 764/ Pl: ~uri / E: fr bac] 1 Pod umbl─âtor care serve╚Öte la transportul peste un r├óu sau un lac. 2 Recipient de sticl─â, de metal sau de ebonit─â, folosit, de obicei, pentru p─âstrarea unui lichid. 3 Con╚Ťinutul unui bac1 (1).
bac2 sn [At: IOANOVICI, TEHN. 174 / Pl: ~uri / E: ger Backe] 1 Pies─â cu ajutorul c─âreia se fixeaz─â obiectele de prelucrat la menghin─â, la filier─â etc. 2 Pies─â ├«n care se fixeaz─â v├órful bocancului legat de schiuri Si: falc─â. 3 Instala╚Ťie special─â pentru ini╚Ťierea ╚Öi perfec╚Ťionarea canotorilor, caiaci╚Ötilor ╚Öi canoi╚Ötilor.
bâc1 sm [At: DELAVRANCEA, S. 216 / Pl: bâci / E: ns cf bâtic] (îljc; înv; iuz) Tată.
b├óc2 sn [At: PA╚śCA, GL. / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Capriciu. 2 (├Äe) A-i umbla cuiva ├«n -uri A c─âuta s─â fac─â cuiva pe plac.
bâc3 i [At: REV. CRIT. III, 87 / E: ns cf sâc] 1 Cuvânt care exprimă bucuria pentru insuccesul cuiva. 2 (Îlje; iuz; îe) Ciudă ~! Expresie stereotipă pentru a tachina pe cineva.
BAC1, bacuri, s. n. 1. Ambarca╚Ťiune cu fundul ╚Öi capetele plate, folosit─â pentru traversarea r├óurilor sau lacurilor de la un mal la altul sau pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brudin─â, pod umbl─âtor. 2. (Sport) Platform─â sau ambarca╚Ťiune cu v├ósle, fixat─â pe ap─â pentru antrenamentul canotorilor, caiaci╚Ötilor ╚Öi canoi╚Ötilor. 3. (Tehn.) Recipient, vas cu diverse utiliz─âri industriale. ÔÇô Din fr. bac.
BAC2, bacuri, s. n. Element al sculelor ╚Öi dispozitivelor de str├óngere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele ├«n vederea prelucr─ârii lor. ÔÇô Din germ. Backe.
BAC1, bacuri, s. n. 1. Ambarca╚Ťie cu fundul ╚Öi capetele plate, cu care se fac scurte travers─âri de r├óuri sau de lacuri sau care este folosit─â pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brod, brudin─â, pod umbl─âtor. 2. (Sport) Platform─â sau ambarca╚Ťie cu v├ósle, fixat─â pe ap─â pentru antrenamentul canotorilor, caiaci╚Ötilor ╚Öi canoi╚Ötilor. 3. (Tehn.) Recipient, vas cu diverse utiliz─âri industriale. ÔÇô Din fr. bac.
BAC2, bacuri, s. n. Element al sculelor ╚Öi dispozitivelor de str├óngere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele ├«n vederea prelucr─ârii lor. ÔÇô Din germ. Backe.
BAC2, bacuri, s. n. 1. (├Än expr.) Bac de celul─â electrolitic─â = vas de ebonit─â, de sticl─â sau de r─â╚Öini sintetice, care con╚Ťine electrozii ╚Öi electrolitul unui acumulator electric. Bac de r─âcire = aparat folosit la r─âcirea mustului de bere. 2. Falc─â de filier─â, de menghin─â, de ma╚Öin─â de sudur─â ├«n capete etc.
BAC1, bacuri, s. n. Platformă plutitoarei pe care se transportă oameni, animale, vehicule etc. de la un mal la celălalt al unui rîu; pod umblător, brod, brudină.
BAC1, bacuri, s. n. Platform─â plutitoare, servind la transportul de la un mal la cel─âlalt al unui r├óu; ambarca╚Ťie cu fundul ╚Öi capetele plate, folosit─â pentru serviciile auxiliare ale unei nave. ÔÇô Fr. bac.
BAC2, bacuri, s. n. 1. (├Än expr.) Bac de celul─â electrolitic─â = vas de ebonit─â, de sticl─â sau de r─â╚Öini sintetice, care con╚Ťine electrozii ╚Öi electrolitul unui acumulator electric. Bac de r─âcire = aparat folosit la r─âcirea mustului de bere. 2. Dispozitiv ├«n care se prinde o pies─â ├«n vederea prelucr─ârii ei. 3. Fiecare dintre piesele de a╚Öchiere ale unei filiere. ÔÇô Fr. bac.
bac s. n., pl. bácuri
b├óc1/b├óc-bß║ąc (reg.) interj.
bâc2 (tată) (rar) s. m.
bac (ambarca╚Ťie, pies─â tehnic─â) s. n., pl. b├ícuri
bâc/bâc -bâc (cioc-cioc, sâc) interj.
BÂC, BÂC-BÂC (cioc-cioc, sâc) interj.
BAC s. pod mișcător, pod plutitor, pod umblător, (reg.) brod, brudină, (nordul Mold. și prin Bucov.) parom.
BAC s. v. bacalaureat.
BAC1 s.n. 1. Pod umblător care servește la transportul peste un râu mare. 2. Recipient de sticlă, de metal sau de ebonită, folosit de obicei pentru depunerea unui lichid. [Pl. -curi. / < fr. bac, cf. ol. bak].
BAC2 s.n. 1. Pies─â cu ajutorul c─âreia se fixeaz─â obiectele de prelucrat la menghin─â, la filier─â etc. ÔÖŽ Pies─â ├«n care se fixeaz─â v├órful bocancului legat de schiuri; falc─â. 2. Instala╚Ťie special─â pentru ini╚Ťierea ╚Öi perfec╚Ťionarea canotorilor, caiaci╚Ötilor ╚Öi canoi╚Ötilor. [Pl. -curi. / < germ. Backe].
BAC3 s.n. Carte f─âr─â valoare (la jocul de maca). [< fr. bac].
BAC1 s. n. 1. platformă plutitoare care servește la transportul de oameni, animale și vehicule peste un curs de apă. 2. cuvetă, bazin. 3. avion echipat pentru transportul automobilelor și al pasagerilor lor. 4. recipient de sticlă, metal sau ebonită, pentru depunerea unui lichid. 5. parapet amenajat pentru cultura plantelor pe un substrat. (<fr. bac)
BAC2 s. n. 1. pies─â cu ajutorul c─âreia se fixeaz─â obiectele de prelucrat la menghin─â, la filier─â etc. ÔÖŽ pies─â ├«n care se fixeaz─â v├órful bocancului de schiuri. 2. instala╚Ťie pentru ini╚Ťierea ╚Öi perfec╚Ťionarea canotorilor, caiaci╚Ötilor ╚Öi canoi╚Ötilor. (<germ. Backe)
BAC3 s. n. 1. carte f─âr─â valoare (la jocul de maca). 2. (fam.) bacalaureat. (<fr. bac)
bac (b├ícuri), s. n. ÔÇô Menghine pentru tabl─â lipit─â. Germ. Backe ÔÇ×obrazÔÇŁ. Termen industrial.
B├éC interj. Exprim─â zgomotul produs de o lovitur─â sau o c─âz─âtur─â. Form─â expresiv─â, bazat─â pe consonan╚Ťa tipic─â cu scopul evoc─ârii zgomotului unei lovituri sau c─âz─âturi, cf. boc, cioc1, h├óc, t├óc, tic1, toc1. Inten╚Ťia imitativ─â reproduce trei posibilita╚Ťi ale zgomotului: 1. O singur─â lovitur─â, b├óc. 2. Ritmul binar, care indic─â o mi╚Öcare ├«n doi timpi, cu implicarea duratei, b├ólt├óc. 3. Ritmul ternar sau ├«ntrerupt, care pare s─â includ─â inten╚Ťii secundare, de opozi╚Ťie fa╚Ť─â de mi╚Öcare ╚Öi de c─âdere definitiv─â, b├óld├ób├óc. ÔÇô Variant─â: b├óca
b├«c interj. ÔÇô Exprim─â zgomotul produs de o lovitur─â sau o c─âdere; boc, poc. ÔÇô Var. b├«ca, interj. (pentru a atrage aten╚Ťia, pentru a ar─âta copiilor primejdia de a c─âdea); carnacsi, c─â era s─â fac b├«ca (Alecsandri). Crea╚Ťie expresiv─â, bazat─â pe consonan╚Ťa tipic─â pentru a evoca zgomotul produs de o c─âz─âtur─â sau o lovitur─â, cf. boc, cioc, h├«r, t├«c, tic, toc. ÔÇô Der. b├«c├«i, vb. (a bate clopotele; a palpita); b├«c├«ial─â, s. f. (tic-tac; ╚Ťiuit). Ca ╚Öi ├«n alte cazuri, inten╚Ťia imitativ─â sugereaz─â trei posibilit─â╚Ťi ale zgomotului: 1. zgomotul singur (b├«c). 2. ritmul binar, care indic─â o mi╚Öcare ├«n doi timpi, cu posibilitate de durat─â; b├«lt├«c, interj. (exprim─â zgomotul ritmic al unei izbituri, mai ales al unei c─âderi ├«n ap─â); b├«lt├«c─âi, vb. (a c─âdea ├«n ap─â; a se b─âl─âci); b├«lt├«c├«ial─â, s. f. (b─âl─âceal─â); 3. ritmul ternar sau spart, care pare a presupune inten╚Ťii secundare, de opunere fa╚Ť─â de mi╚Öcare ╚Öi de c─âdere definitiv─â; b├«ld├«b├«c, interj. (exprim─â zgomotul produs de c─âderea ├«n ap─â a unui corp greu). Cf. acelea╚Öi posibilit─â╚Ťi expresive la tic ╚Öi tic-tac; la h├«c, h├«lt├«c ╚Öi hu╚Ötiuluc; la s├«c, ╚Öolt├«c ╚Öi ╚Öob├«lt├«c; ╚Öi posibil la boc ╚Öi bulbuc). ÔÇô DAR vede ├«n b├«c o posibil─â influen╚Ť─â a mag. bok ÔÇ×├«mplinit, ├«mplinireÔÇŁ, ╚Öi ├«n b├«lt├«c o contaminare cu balt─â.
BAC ~uri n. Ambarca╚Ťie plutitoare de form─â plat─â pentru transportul de oameni, vehicule etc. de la un mal al unei ape la cel─âlalt; pod umbl─âtor. ~ cu motor. /<fr. bac
bâc, bâci, s.m. (reg.) tată.
bac n. în jocul maca; nimic (= fr. bac, scurtat din baccara).
2) bac, n. pl. ur─ş (prescurtat din bacara). La jocu bacarale─ş, situa╚Ťiunea celu─ş ce are zece puncte, adic─â a pierdut: a avea bac.
1) bac n., pl. ur─ş (fr. bac, ├şd., d. ol. bak, albie). Luntre mare ╚Öi lat─â de transportat vite, c─âru╚Ťe ╚Ö.a., numit─â (dup─â regiun─ş) ╚Öi pod umbl─âtor, br├│din─â, comp ╚Öi poron. V. c─âul─â, ╚Öa─şc─â, dubas, ponton.
b├«c interj. care arat─â zgomotu unu─şa care bate cu dosu degetulu─ş ├«n u╚Ö─â: am auzit ÔÇ×b├«c-b├«cÔÇŁ la u╚Ö─â. V. boc.
BAC s. pod mișcător, pod plutitor, pod umblător, (reg.) brod, brudină, (nordul Mold. și prin Bucov.) parom. (A trecut lacul cu ~.)
bac s. n. (lb. vorbit─â, ├«n special) Bacalaureat ÔŚŐ ÔÇ×Pentru mine bacul ├«nseamn─â sf├ór╚Öitul liceului, un fel de baraj peste care altfel nu po╚Ťi s─â treci.ÔÇŁ R.l. 17 V 93 p. 5 (abreviere din bac[alaureat]; cf. fr. bac; FS 90; Th. Hristea ├«n R.lit. 26 III 81 p. 8)
bac-dormit├│r s. m. 1963 Bac cu func╚Ťie de dormitor v. ╚Öalup─â-automobil (din bac + dormitor)
B├ÄC, r├«u ├«n Rep. Moldova, afl. dr. al Nistrului ├«n amonte de Tighina; 155 km. ├Än cursul superior trece prin ├«n─âl╚Ťimile Codrii, apoi prin Chi╚Öin─âu.
BAC, cf. blg.-srb. đĹađ║o ipoc. < đĹaĐée ÔÇ×neneÔÇŁ sau ipoc. din srb.-cr. Brato, dup─â Maretic. Bacu, fam., ard., 1617 (Pa╚Ö); ÔÇô mold.; -l Gr. (Sur VII 271); -lescu, pr., olt., 1916. 2. B─âcu, mold. (Sur XXIV); -i, T. (Sur IV); aceste nume (┬ž2) se pot explica ╚Öi din B├«cu,. 3. Baca, munt. (16 B II 98); ÔÇô mold., probabil un genitiv slav de la Bako. 4. B─âcu╚Ť, fam., ard. (Pa╚Ö). 5. Bac/o╚Ö, Gr. (Sur XXIV) ╚Öi -u╚Ö, ard. (Pa╚Ö), cf. ung. Bakos, numele unui lingvist, 6. Bacoia, s. (Dr─âg 221 nota 1). 7. + -san: Bacsan, cneaz (16 A I 138), ca V├«lcsan < V├«lcu.
B├ÄC tem─â ├«n care se confund─â sl. ĐîđŞđ║ ÔÇ×taurÔÇŁ, subst. b├«c, -─â (tat─â, mam─â) (DLR) ╚Öi expresia ÔÇ×[cade]b├«caÔÇŁ. 1. B├«c s.; -u fam. (╚śez); -u, r├«ul ├«n RSS Mold.; -ul, haiducul (G. Dem. 605). 2. B├«ca, Stan (16 B I 147); B├«c─â, Ion (Puc 296); B├«cani t. (Glos). 3. B├«cu (Ard I). + -lea: ÔŚŐ B├«clea; B├«cle╚Öti s.; + -e╚Ö: B├«cle╚Ö,(Cat). 5. + -san; B├«csan (C ╚śtef); B├«cs─âne╚Öti s. (Dm).
bac s. n. sg. (școl.) examen de bacalaureat

Bac dex online | sinonim

Bac definitie

Intrare: bac (vas)
bac substantiv neutru
Intrare: bac (scul─â)
bac substantiv neutru
Intrare: bâc
b├óc interjec╚Ťie
Intrare: Bâc
Bâc
Intrare: Bac
Bac