Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru babilonic

babil├│nic, ~─â a [At: CODRU-DR─éGU╚śANU, C. 172 / Pl: ~ici, -ice / E: lat babylonicus] 1-2 Privitor (la babilonieni 1 sau) la ora╚Öul Babilon. 3-4 Care a apar╚Ťinut (babilonienilor 1 sau) Babilonului. 5-6 (De babilonieni 1 sau) de ora╚Öul Babilon. 7 De la Babilon. 8 Din vremea Babilonului. 9 (├Äs) Robia ~─â Timpul exilului iudeilor ├«n Babilon, ├«n vremea lui Nabucodonosor.
BABIL├ôNIC, -─é, babilonici, -ce, adj. Care se refer─â la Babilon, din vremea Babilonului; babilonian. ÔŚŐ Robia babilonic─â = perioada exilului evreilor ├«n Babilon. ÔÇô Din lat. babylonicus.
BABIL├ôNIC, -─é, babilonici, -ce, adj. Care se refer─â la Babilon, din vremea Babilonului; babilonian. ÔŚŐ Robia babilonic─â = perioada exilului evreilor ├«n Babilonia. ÔÇô Din lat. babylonicus.
babilonic, -─â adj. 1 Care apar╚Ťine Babilonului sau babilonienilor, care se refer─â la Babilon sau la babilonieni; babilonian, (├«nv.) babilonesc. ÔÖŽ Din vremea Babilonului ÔŚŐ Robia babilonic─â = perioada exilului iudeilor ├«n Babilon, ├«n vremea regelui Nabucodonosor. 2 Care este uria╚Ö, enorm, m─âre╚Ť, somptuos. ÔÖŽ Fig. Exuberant. ÔÇó pl. -ci, -ce. /<lat. babyl┼Źn─şcus, -a, -um; cf. germ. babylonisch.
babil├│nic (rar) adj. m., pl. babil├│nici; f. babil├│nic─â, pl. babil├│nice
babil├│nic adj. m., pl. babil├│nici; f. sg. babil├│nic─â, pl. babil├│nice
BABILÓNIC adj. v. babilonian.
BABIL├ôNIC, -─é adj. 1. babilonian. 2. uria╚Ö, enorm, m─âre╚Ť, somptuos; (fig.) exuberant. (<germ. babylonisch)
*babil├│nic, -─â adj. (vgr. babylonik├│s). Din Babilon or─ş Babilonia. Fig. Foarte mare ╚Öi plin de forfoteal─â ╚Öi de amestec: Londra este un ora╚Ö babilonic.
BABILONIC adj. babilonian. (Civiliza╚Ťia ~.)

Babilonic dex online | sinonim

Babilonic definitie

Intrare: babilonic
babilonic adjectiv