Dicționare ale limbii române

29 definiții pentru babete

babétă2 sf vz bavetă
babetă1 sf [At: DEX2 / Pl: ~te / E: babă + -etă] (Fam) Babă (1).
babéte sm [At: DEX2 / Pl: ~eți / E: nct] (Iht) Peștele Cottus gobio Si: zglăvoacă.
bavétă sf [At: DEX2 / V: babe- / Pl: ~te / E: fr bavette] 1 Partea de sus a unui șort. 2 Bărbiță. 3 Șorț de tablă montat deasupra coamei la acoperiș. 4 Apărătoare de cauciuc pusă la roțile din spate ale unui autovehicul, pentru a diminua stropirea.
băbéte sm [At: ȘEZ. IV, 203 / Pl: ~eți / E: babă + -ete] (Mol; rar; prt) Babă (1).
BABÉTĂ2 s. f. v. bavetă.
BABÉTĂ1, babete, s. f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (I). – Babă + suf. -etă.
BABÉTE, babeți, s. m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio). – Et. nec.[1]
BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette.
BABÉTĂ2 s. f. v. bavetă.
BABÉTĂ1, babete, s. f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (I). – Babă + suf. -etă.
BABÉTE, babeți, s. m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio). – Et. nec.
BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette.
babétă (fam.) s. f., g.-d. art. babétei; pl. babéte
bavétă s. f., g.-d. art. bavétei; pl. bavéte
babétă s. f., pl. babéte
babéte s. m., pl. babéți
bavétă s. f., pl. bavéte
BABÉTĂ s. v. babă, bătrână.
BABÉTE s. v. zglăvoacă.
BAVÉTĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)
BAVÉTĂ s.f. 1. Partea de sus a unui șorț. ♦ Șervețel care se leagă la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. 3. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. bavette].
BAVÉTĂ s. f. 1. partea de sus a unui șorț. ◊ șervețel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. șorț de tablă deasupra coamei la acoperiș. 3. apărătoare de cauciuc la roțile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette)
bavétă (bavéte), s. f. – Bărbiță, bavețică. Fr. bavette.
BABÉTĂ ~e f. pop. rar Femeie bătrână; babă. /babă + suf. ~etă
BAVÉTĂ ~e f. Șorț mic (de pânză, de mușama sau de material plastic) care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bărbiță. [G.-D. bavetei] /<fr. bavette
babe s. v. BABĂ. BĂTRÎNĂ.
babete s. v. ZGLĂVOACĂ.
BAVE s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)

Babete dex online | sinonim

Babete definitie

Intrare: bavetă
babetă substantiv feminin admite vocativul
bavetă substantiv feminin
Intrare: babetă
babetă substantiv feminin admite vocativul
Intrare: babete
babete substantiv masculin
Intrare: băbete
băbete