Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru babaua

babá sf [At: DA ms / Pl: ~le / E: tc baba] Dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate.
babáua sms vz babau
baubáu smi vz babau
BAB├ü, babale, s. f. Pies─â cilindric─â, de font─â sau o╚Ťel, fixat─â pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leag─â par├ómele la acostare. ÔÇô Din tc. baba.
BABÁU s. m. v. baubau.
BABÁUA s. f. v. baubau.
BAUB├üU s. m. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: bab├íu s. m., bab├íua s. f.] ÔÇô Din bau (repetat).
BAB├ü, babale, s. f. Dispozitiv de 40-60 cm ├«n form─â de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leag─â par├ómele navelor acostate. ÔÇô Din tc. baba.
BABÁU s. m. invar. v. baubau.
BABÁUA s. f. invar. v. baubau.
BAUB├üU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: bab├íu s. m. invar., bab├íua s. f. invar.] ÔÇô Din bau (repetat).
BABÁ, babale, s. f. Piesă cilindrică, în general de metal, fixată pe prora vaselor sau pe cheiuri, pentru a se lega de ea pripoanele sau cablurile.
BAB├ü, babale, s. f. Pies─â cilindric─â fixat─â pe prora vaselor sau pe cheiuri, pentru legarea pripoanelor sau a cablurilor. ÔÇô Tc. bab├í.
babá s. f., art. babáua, g.-d. art. babálei; pl. babále, art. babálele
baubáu (bau-) s. m., art. baubául (-ba-ul), g.-d. lui baubáu / baubáului
de-a bába-oárba loc. adv.
babá s. f., art. babáua, g.-d. art. babálei; pl. babále
baubáu s. m. (sil. bau-), art. baubául
BAUB├üU s. (pop.) gogori╚Ť─â, (reg.) bordea, borz─â, cau─â, (prin Transilv.) b─âb─âluc, (prin Transilv. ╚Öi Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)
BABÁ ~le f. Piesă cilindrică, de metal sau de beton, fixată pe puntea unei corăbii sau pe chei de care se leagă parâmele la ancorare. ~ mică. /<turc. babá
bab├áua f. Buc. gogori╚Ť─â. [Termen din graiul copiilor].
bab├í f. (turc. bab├í, V. bab─â). Dun. St├«lp scurt fixat pe mal de care se leag─â cor─âbiile. (╚śi st├«lpu de pe corabie tot a╚Öa se nume╚Öte).
b├í┼ş-b├í┼ş interj. care arat─â l─âtratu scurt al unu─ş c├«ne ma─ş mic. V. ha┼ş-ha┼ş.
BAUBAU s. (pop.) gogori╚Ť─â, (reg.) bordea, borz─â, cau─â, (prin Transilv.) b─âb─âluc, (prin Transilv. ╚Öi Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)
BAB├ü s.f. Mic cozonac rotund, din aluat dospit cu adaos de stafide, ├«nsiropat cu un sirop amestecat cu rom sau kirsch (rachiu de cire╚Öe), asem─ân─âtor cu savarina. ÔÇô Din fr. baba.
KOH-I-BABA (K┼¬H-I-Bßż╣Bßż╣), masiv muntos ├«n M-╚Ťii Hindukush, ├«n NE Afghanistanului. Alt. max.: 5.143 m (vf. Koh-i-Baba).
K┼¬H-I-Bßż╣Bßż╣ v. Koh-i-Baba.

Babaua dex online | sinonim

Babaua definitie

Intrare: baba
baba substantiv feminin substantiv propriu feminin
Intrare: baubau
babaua substantiv feminin invariabil
babau substantiv masculin (numai) singular
baubau (numai) singular substantiv masculin
  • silabisire: bau-bau
Intrare: babaua
babaua