babană definitie

2 intrări

14 definiții pentru babană

babán, ~ă [At: DAME, T. 68 / V: băb~ / Pl: ~i, ~e / E: nct ] 1 sf Oaie bătrână (și știrbă) Si: botoașă, botoșană. 2 sf (Prt) Babă (32). 3 sf (Reg) Parte a cuptorului unde se fierbe zerul și jintuiala Si: botcană. 4 sf (Reg; lpl) Lațuri cu care își încheie țăranii pieptarele. 5 a (Pop) Bătrân. 6 a (Pop) Mare. 7 a (Pop) Dolofan.
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. – Et. nec.
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Arg. și fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. – Et. nec.
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Pop.) Mare, voinic. Găină babană. ♦ (Substantivat, f.) Oaie bătrână fără dinți. – Din babă + suf. -an.
babán (fam.) adj. m., pl. babáni; f. babánă, pl. babáne
babánă (păop., reg.) s. f., g.-d. art. babánei; pl. babáne
babán adj. m., pl. babáni; adj. f., s. f. sg. babánă, pl. babáne
BABÁNĂ s. (reg.) botoașă, (prin Mold.) boancă, hârștioagă. (Oaia bătrână fără dinți se numește ~.)
babánă (-ne), s. f. – Oaie stearpă. – Var. băbană. Bg. babana (DAR).
babană f. oaie bătrână, știrbă.
babánă f., pl. e (îld. băbană, d. babă. D. rom. vine bg. babana). Est. oaĭe bătrînă.
*BABA s. (reg.) botoașă, (prin Mold.) boancă, hîrștioagă. (Oaia bătrînă fără dinți se numește ~.)
LACUL LUI BABAN v. Gura Caliței.
baban, -ă, babani, -e adj. mare; imens, uriaș

babană dex

Intrare: baban
baban adjectiv
Intrare: babană
babană