Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru bătrânică

bătrânél, -eá smf [At: CARAGIALE, M. 43 / Pl: ~ei, -ele / E: bătrân + -el] 1-2 (Șhp) Bătrân (9) (simpatic).
bătrânícă sf [At: ISPIRESCU, L. 54 / Pl: ~nele / E: bătrân + -ică] 1-2 (Șhp) Bătrână (8) (simpatică).
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân. – Bătrân + suf. -el.
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân. – Bătrân + suf. -el.
BĂTRÎNÉL, -ÍCĂ, bătrînei, -ele, s. m. și f. Diminutiv al lui bătrîn. Bătrînica nu s-a mai putut stăpîni... a biruit-o plînsul. CARAGIALE, O. I 296. ◊ (Adjectival) Doamna directoare Teodoru era mititică, bătrînică. PAS, Z. I 109.
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân.
bătrânél (bă-trâ-); adj. m., s. m., pl. bătrânéi, art. bătrânéii, adj. f., s. f. bătrânícă, pl. bătrâníci / bătrânéle
bătrânícă v. bătrânél
bătrânél adj. m., s. m. (sil. -trâ-), pl. bătrânéi; f. sg. bătrânícă/bătrâneá, pl. bătrâníci/bătrânéle
bătrânícă s. f. (sil. -trâ-), g.-d. art. bătrânícii/bătrânélei; pl. bătrâníci/bătrânéle
SENECIO L., SPĂLĂCIOASĂ, BĂTRÎNICĂ, SENECIO, fam. Compositae. Gen originar din toate regiunile globului, peste 1000 specii, erbacee, vivace, bienale, rar anuale, semilemnoase și lemnoase, glabre, glanduloase sau lînoase. Tulpini foliate de cele mai multe ori cu mai multe capitule. Frunze radicale sau caulinare alterne, fără stipele. Flori (foliolele involucrului pe un singur rînd, stil glabru, numai stigmatul pubescent), cele ale discului foarte rar albe, cele radiale galbene), dispuse în capitule mici sau mari, solitare sau în corimb, în vîrful ramurilor. Papus prevăzut cu peri.

Bătrânică dex online | sinonim

Bătrânică definitie

Intrare: bătrânel (adj.)
bătrânel adjectiv
  • silabisire: -trâ-
Intrare: bătrânică
bătrânică
Intrare: bătrânică
bătrânică substantiv feminin
  • silabisire: -trâ-