Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru b─âtaie

b─ât├íie sf [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 121/29 / P: ~ta-ie / Pl: ~t─âi / E: lat batalia, -am] 1 Lovitur─â repetat─â dat─â de cineva cu m├óna sau cu un obiect. 2 (Spt) Izbire a p─âm├óntului, a trambulinei etc. cu un picior, sau cu am├óndou─â picioarele, ├«nainte de desprinderea de pe sol pentru a efectua o s─âritur─â. 3-4 (├Älv) A (se) lua la ~ A (se) bate. 5 (├Äe) A stinge (sau a snopi, a zv├ónta), ├«n ~ (sau ├«n -t─âi) (pe cineva) A bate (pe cineva) foarte r─âu. 6 (├Älav) A da (sau a trage) ~ A da lovituri cuiva. 7 (├Älav) A primi (sau a m├ónca) ~ A primi lovituri de la cineva. 8 (├Äc) ├Äntr-o ~ de amnar ├«ntr-o clip─â. 9 (D. pr─âv─âlii; ├«e) A fi ├«n ~ ia fierului A se g─âsi ├«ntr-un loc foarte potrivit. 10 (├«cs) De-a ─şa Dans ╚Ť─âr─ânesc nedefinit mai ├«ndeaproape. 11 Melodie dup─â care se execut─â b─âtaia (10). 12 (├Äcs) De-a dura-n ~ Dans ╚Ť─âr─ânesc nedefinit mai ├«ndeaproape. 13 Melodie dup─â care se execut─â b─âtaia (12). 14 (Mol; ├«s) -ia p─âpu╚Öoiului Opera╚Ťie de desfacere a boabelor de porumb de pe cocean. 15 (Fam; ├«e) A da ~ A gr─âbi. 16 (Fig; ├«s) ~ de cap Fr─âm├óntare a min╚Ťii. 17 (Pex; ├«as) Trud─â. 18 (├Änv; ├«s) ÔÇô de cuget Remu╚Öcare. 19 (Fam; ├«c) ~ de joc Batjocur─â. 20 (Pex; ├«ae) Fapt─â ur├ót─â. 21 (├Änv) Lupt─â. 22 (├Änv) Bombardament cu artileria. 23 (├Äe) A pune (ceva) la ~ A oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat. 24 (├Äae) A risca (ceva). 25-26 (├Äe; ├«lav) (A c├ónt─âri) cu b─âtaie (A c├ónt─âri) cu pu╚Ťin peste greutatea exact─â. 27 Lovire (repetat─â) a unui obiect de altul. 28 (├Äs) ÔÇô de arip─â (sau de aripi) F├ólf├óit. 29 Lovitur─â a vatalei la r─âzboiul de ╚Ťesut. 30 B─âteal─â. 31 St├órnire a pe╚Ötelui sau a v├ónatului. 32 Lovitur─â dat─â ├«ntr-un obiect (cu m├óna, cu ciocanul etc.) 33 Fiecare contrac╚Ťie a inimii Si: puls. 34 Fiecare zv├ócnire a ochiului. 35 Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism ├«n func╚Ťiune. 36 Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge un proiectil, s─âgeat─â etc. 37 Felul ├«n care trimite o arm─â proiectilul. 38 Traiectoria unui proiectil. 39 (Pex) Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge vederea cuiva Si: raz─â vizual─â. 40 (├Älav) ├«n ~ ia v├óntului ├Ämpotriva direc╚Ťiei v├óntului. 41 (├Äs) -ia v├óntului Adiere. 42 (├Äs) ~ia ploii (sau grindinei etc) C─âderea ploii, a grindinei etc. 43 (├Äs) ~ia soarelui Ar╚Öi╚Ť─â. 44 (├Äas) Lumin─â. 45-46 (├Äs) ~ la cap (sau cahl─â) Asfixiere cu bioxidul de carbon ├«n urma astup─ârii co╚Öului sobei. 47 Sunet ritmic produs prin loviturile limbii clopotului sau prin mi╚Öcarea mecanismului unui ceasornic. 48 L─âtrat (scurt ╚Öi ritmic) al c├óinilor de v├ón─âtoare. 49 Boi╚Öte. 50 (├Änv) Aruncare cu flori unul ├«n altul la serb─ârile organizate ├«n luna florilor. 51 (D. m─ârfuri; ├«e) A fi pe ~ A se vinde foarte repede. 52 (La jocul de ╚Öah; c─âr╚Ťi etc.) ├«nfr├óngere. 53 (├Äs) ~ ia lui Dumnezeu Pedeaps─â. 54 (├Äae) Nenorocire. 55 ├Ämpreunare (a arm─âsarului cu iapa). 56 (D. pe╚Öti) Depunere a icrelor. 57 (Pex) Interval de timp c├ónd are loc b─âtaia (56). 58 Interval de timp ├«n care se ├«mperecheaz─â coco╚Öii-de-munte.
B─éT├üIE, b─ât─âi, s. f. I. 1. Lovitur─â repetat─â dat─â de cineva cuiva cu m├óna sau cu un obiect. 2. (Sport) Izbire a p─âm├óntului cu piciorul ├«nainte de desprinderea de pe sol, la o s─âritur─â. ÔŚŐ Loc. vb. A (se) lua la b─âtaie = a (se) bate. ÔŚŐ Expr. A stinge (sau a snopi, a zv├ónta etc.) ├«n b─âtaie (sau ├«n b─ât─âi pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte r─âu. (Fam.) A da b─âtaie = a zori, a gr─âbi. B─âtaie de cap = fr─âm├óntare a min╚Ťii; p. ext. trud─â, osteneal─â. B─âtaie de joc = batjocur─â; p ext. fapt─â ur├ót─â, incalificabil─â. 3. (├Änv.) Lupt─â, b─ât─âlie. ÔÖŽ Bombardament cu artileria. 4. (├Än expr.) A pune (ceva) la b─âtaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). 5. (├Än expr. ╚Öi loc. adv.) (A c├ónt─âri) cu b─âtaie = (a c├ónt─âri) cu pu╚Ťin peste greutatea exact─â. II. 1. Lovire, izbire (repetat─â) a unui obiect de altul. ÔŚŐ B─âtaie de arip─â (sau de aripi) = f├ólf├óit. ÔÖŽ Lovitur─â a vatalei la r─âzboiul de ╚Ťesut ÔÖŽ (Concr.) B─âteal─â. ÔÖŽ St├órnire a pe╚Ötelui sau a v├ónatului. 2. Lovitur─â dat─â ├«ntr-un obiect (cu m├óna, cu ciocanul etc.). ÔÖŽ Fiecare dintre zv├ócnirile inimii sau ale pulsului. 3. Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism ├«n func╚Ťie. 4. Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge un proiectil, o s─âgeat─â etc.; felul cum trimite o arm─â proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge vederea cuiva; raz─â vizual─â. 5. (├Än leg─âtur─â cu anumite fenomene ale naturii, a c─âror denumire determin─â sensul cuv├óntului) a) Suflare a v├óntului; adiere, b) C─âdere a ploii, a grindinii etc. c) Dogoreal─â, ar╚Öi╚Ť─â, d) Lumin─â. 6. (Reg.) L─âtrat (scurt ╚Öi ritmic) al c├óinilor. 7. Boi╚Öte. ÔÖŽ Epoc─â ├«n care se ├«mperecheaz─â coco╚Öii-de-munte. [Pr.: -ta-ie] ÔÇô Lat. batt(u)alia.
B─éT├üIE, b─ât─âi, s. f. I. 1. Lovitur─â repetat─â dat─â de cineva cuiva cu m├óna sau cu un obiect. ÔŚŐ Loc. vb. A (se) lua la b─âtaie = a (se) bate. ÔŚŐ Expr. A stinge (sau a snopi, a zv├ónta etc.) ├«n b─âtaie (sau ├«n b─ât─âi) (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte r─âu. (Fam.) A da b─âtaie = a zori, a gr─âbi. B─âtaie de cap = fr─âm├óntare a min╚Ťii; p. ext. trud─â, osteneal─â. B─âtaie de joc = batjocur─â; p. ext. fapt─â ur├ót─â, incalificabil─â. 2. (├Änv.) Lupt─â, b─ât─âlie. ÔÖŽ Bombardament cu artileria. 3. (├Än expr.) A pune (ceva) la b─âtaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). II. 1. Lovire, izbire (repetat─â) a unui obiect de altul. ÔŚŐ B─âtaie de arip─â (sau de aripi) = f├ólf├óit. ÔÖŽ Lovitur─â a vatalei la r─âzboiul2 de ╚Ťesut. ÔÖŽ (Concr.) B─âteal─â. ÔÖŽ St├órnire a pe╚Ötelui sau a v├ónatului. 2. Lovitur─â dat─â ├«ntr-un obiect (cu m├óna, cu ciocanul etc.) ÔÖŽ Fiecare dintre zv├ócniturile inimii sau ale pulsului. 3. Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism ├«n func╚Ťie. 4. Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge un proiectil, o s─âgeat─â etc; felul cum trimite o arm─â proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge vederea cuiva; raz─â vizual─â. 5. (├Än leg─âtur─â cu anumite fenomene ale naturii, a c─âror denumire determin─â sensul cuv├óntului) a) Suflare a v├óntului; adiere. b) C─âdere a ploii, a grindinii etc. c) Dogoreal─â, ar╚Öi╚Ť─â. d) Lumin─â. 6. (Reg.) L─âtrat (scurt ╚Öi ritmic) al c├óinilor. 7. Boi╚Öte. ÔÖŽ Epoc─â ├«n care se ├«mperecheaz─â coco╚Öii-de-munte. III. 1. (Sport) Izbire a p─âm├óntului cu piciorul ├«nainte de desprinderea de pe sol, la o s─âritur─â. 2. (├Än expr. ╚Öi loc. adv.) (A c├ónt─âri) cu b─âtaie = (a c├ónt─âri) cu pu╚Ťin peste greutatea exact─â. [Pr.: -ta-ie] ÔÇô Lat. batt(u)allia.
B─éTA├ŹE, b─ât─âi, s. f. I. 1. Lovitur─â repetat─â dat─â de cineva cuiva cu mina, cu b─â╚Ťul, cu biciul etc. Erau zdren╚Ťui╚Ťi de b─ât─âi, unii cu v├«n─ât─âi. DUMITRIU, B. F. 154. Desigur, numai din pricina firii lui pe dos i s-a p─ârut lui C─ânu╚Ť─â dou─â palme mult mai dureroase dec├«t b─âtaia de deun─âzi. CARAGIALE, O. I 326. B─âtaie la t─âlpi = (├«n trecut) lovituri date la t─âlpi ca pedeaps─â. B─âtaie la palm─â = lovituri date la palm─â ca pedeaps─â (├«n ╚Öcoala din regimul burghezo-mo╚Öieresc). B─âtaie de moarte (sau b─âtaie sor─â cu moartea sau un pui de b─âtaie) = b─âtaie stra╚Önic─â. Argatului ├«i f─âg─âdui o sf├«nt─â de b─âtaie sor─â cu moartea. ISPIRESCU, L. 153. Doamne Negru-vod─â, Nu pot, vai de mine, Io s─â merg cu tine... St─âp├«nul m-o bate B─âtaie de moarte. TEODORESCU, P. P. 461. B─âtaie cu (sau de) flori = serbare organizat─â ├«n trecut, prim─âvara, la care participan╚Ťii ├«╚Öi aruncau flori unii altora. Cupeul lui era cel mai g─âtit c├«nd se d─âdeau la ╚Öosea b─ât─âile de flori. PAS, Z. I 225. ÔŚŐ Expr. A da (sau a trage cuiva) o b─âtaie sau a lua (pe cineva) la b─âtaie = a bate. Baba se duce ├«n poiat─â, g─âbuie╚Öte g─âina, o apuc─â de coad─â ╚Öi o ia la b─âtaie. CREANG─é, P. 69. A se lua la b─âtaie = a se ├«nc─âiera, a se bate. A m├«nca (o) b─âtaie = a primi b─âtaie (de la cineva). A stinge (sau a snopi, a pr─âp─âdi, a zv├«nta) ├«n b─ât─âi (pe cineva) = a bate (pe cineva) zdrav─ân. L-au pr─âp─âdit ├«n b─ât─âi pe p─âdurar. SADOVEANU, N. F. 72. A da b─âtaie = a face (ceva) foarte repede, a zori, a gr─âbi. Cal de b─âtaie v. cal. B─âtaie de cap = fr─âm├«ntare a min╚Ťii, ├«ncordare; p. ext. trud─â, munc─â, osteneal─â. Hm! c├«t─â b─âtaie de cap ca s─â te ia vizitiu! PAS, L. I 93. F─âcu ce f─âcu ╚Öi-l puse ╚Öi pe d├«nsul la bun─â r├«nduial─â, ca ╚Öi pe ceilal╚Ťi doi, dar cu mai mare b─âtaie de cap. ISPIRESCU, L. 201. B─âtaia de cap a tuturor era s─â-l scape pe gardian. VLAHU╚Ü─é, O. A. 161. B─âtaie de joc = batjocur─â, luare ├«n r├«s; fapt─â ur├«t─â. Pentru asemenea b─âtaie de joc vei fi eliminat din ╚Öcoal─â. SADOVEANU, N. F. 145. A lua ├«n b─âtaie de joc = a lua ├«n batjocur─â, ├«n r├«s. Cine te-a pus la cale s─â m─â iei, tocmai pe mine, in b─âtaie de joc? CREANG─é, P. 83. Cal de b─âtaie v. cal. 2. B─ât─âlie, lupt─â; r─âzboi. V. atac, har╚Ť─â. Alb-├«mp─ârat vesti pe cei doi gineri s─â vie cu o╚Ötile lor ├«n ajutor, str├«nse ╚Öi oastea lui ╚Öi pornir─â la b─âtaie. VISSARION, B. 40. Url─â c├«mpul ╚Öi de tropot ╚Öi de strig─ât de b─âtaie. EMINESCU, O. I 148. Ferentarul ager ╚Öi cu lung─â chic─â Intr─â ├«n b─âtaie f─âr─â nici o fric─â. BOLINTINEANU, O. 15. ÔÖŽ (├Änvechit) Bombardament; asalt. Tot sfatul hot─âr├« b─âtaia T├«rgovi╚Ötii. B─éLCESCU, O. II 113. 3. (├«n expr.) A pune la b─âtaie (o sum─â de bani, o cantitate de alimente, de b─âutur─â etc.) = a oferi (o sum─â de bani, o cantitate de alimente sau de b─âutur─â etc.) spre a fi cheltuit─â sau consumat─â de c─âtre al╚Ťii. Se propti cu m├«inile ├«n mas─â, trufa╚Ö, c─âci se ╚Ötia cu zece lei, din care puse jum─âtate la b─âtaie. PAS, L. I 11 II. 1. Lovire, de obicei repetat─â, a unui obiect de (sau cu) altul; izbire, izbitur─â. B─âtaia ciocanului. ÔŚŐ B─âtaia porumbului (sau p─âpu╚Öoiului) = desfacere a boabelor de porumb de pe cocean, prin lovirea repetat─â a acestuia cu un b─â╚Ť. M─â apuc ╚Öi dau porumbul jos din pod ╚Öi pune-l, nene, La b─âtaie. PREDA, ├Ä. 79. B─âtaie de arip─â (sau de aripi) = f├«lf├«it. De╚Öi vorbi aproape ├«n ╚Öoapt─â, glasul lui r─âsun─â aspru ╚Öi poruncitor, zdruncin├«nd lini╚Ötea p─âdurii ca o b─âtaie grea de arip─â. REBREANU, N. 68. O b─âtaie de aripi turbur─â deodat─â lini╚Ötea nop╚Ťii ╚Öi un glas de coco╚Ö r─âsun─â limpede. SANDU-ALDEA, U. P. 173. ÔŚŐ Expr. A fi la b─âtaie = (├«n jocul cu mingea, despre una dintre cele dou─â echipe) a fi la conducerea jocului, c├«nd juc─âtorii echipei trebuie s─â loveasc─â mingea cu bastonul ╚Öi apoi s─â parcurg─â cele dou─â culoare (de ducere ╚Öi ├«ntoarcere), ap─âr├«ndu-se de loviturile juc─âtorilor echipei adverse. ÔÖŽ (Concretizat; ├«n opozi╚Ťie cu urzeal─â) B─ât─âtur─â, b─âteal─â. ├Ändese╚Öte b─âtaia ╚Öi ├«╚Öi deap─ân─â tortul Din care ╚Öi-or ╚Ťese leli╚Ťele portul. DE╚śLIU, G. 47.. ÔÖŽ Scornirea pe╚Ötelui ╚Öi a v├«natului; h─âituiala, goan─â. B─ât─âia╚Öi, pe fug─â-ndat─â├« V├«ntul bate de minune, Lua╚Ťi b─âtaia sus, din piscuri! La ODOBESCU, S. III 88.2. Cioc─ânire, lovire, poc─ânire (├«n u╚Ö─â, ├«n fereastr─â etc.). Cine bate la fereastr─â, Nevast─â, nevast─â?... ÔÇô Omule pisica noastr─â... ÔÇô Nu-i b─âtaie pisiceasc─â... Ci-i b─âtaie ciocoiasc─â. TEODORESCU, P. P. 340. ÔÖŽ Zv├«cnire, palpita╚Ťie puternic─â a inimii, a pulsului, p. ext. a pieptului (datorit─â unei emo╚Ťii etc.). Recuno╚Öteam ├«n mine, dup─â b─âtaia inimii, senza╚Ťia fericit─â pe care am ├«ncercat-o totdeauna la malul acelei ape de munte. SADOVEANU, N. F. 26. ├Än curind t─âcerea se f─âcu a╚Öa de ad├«nc─â, ├«nc├«t ├«╚Öi auzeau b─ât─âile inimii. BUJOR, S. 36. C├«nd pui capul tu pe pieptu-mi ╚Öi b─ât─âile ├«i numeri. EMINESCU, O. I 82. 3. Sunet (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism ├«n func╚Ťiune. Nu izbuti dec├«t s─â aud─â b─âtaia pendulei. DUMITRIU B. F. 47. De peste ar─âturi b─ât─âile tractoarelor, m├«nate de tractori╚Ötii din al doilea schimb, se auzeau limpezi ╚Öi puternice. MIHALE, O. 488. B─âtaia cea rar─â-n ceasornic Acum a-ncetat. CO╚śBUC, P. I 289. 4. Distan╚Ť─â (adesea luat─â ca unitate de m─âsur─â) p├«n─â la care ajunge un proiectil, o s─âgeat─â etc.; curba descris─â de un proiectil; p. ext. distan╚Ť─â p├«n─â la care poate ajunge vederea cuiva, raz─â vizual─â. Ajunse la o b─âtaie bun─â de s─âgeat─â. SADOVEANU, N. F. 80. T├«rgu-Neam╚Ťu se afla aproape, la o b─âtaie de s─âgeat─â pe drum drept. SADOVEANU, F. J. 531. F─âcind cotul sc─ârii, ├«i ies ├«n b─âtaia ochilor. CARAGIALE, N. s. 39. ÔŚŐ Expr. ├Än b─âtaia pu╚Ötii (sau a gloan╚Ťelor) = ├«n sfera de ac╚Ťiune a pu╚Ötii (sau a gloan╚Ťelor). Mai faci un pas ╚Öi intri ├«n b─âtaia pu╚Ötii. GALAN, Z. R. 226. 5. (├Än leg─âtur─â mai ales cu anumite fenomene naturale, ale c─âror denumiri determin─â de obicei cuv├«ntul) a) Suflare (a v├«ntului), adiere. Gheorghe Dima a ├«ntins a╚Öadar pielea iepurelui pe dou─â bra╚Ťe de stuh ╚Öi a a╚Öezat-o ├«n b─âtaia v├«ntului s─â se usuce mai repede. GALAN, Z. R. 51. Gr├«ul ├«n floare pe lunci se clatin-alene-n b─âtaia Celui din urm─â r─âsuflet de v├«nt. CO╚śBUC, P. II 62. b) C─âdere (a ploii, a grindinei etc.). St─âtea pe g├«nduri ├«n b─âtaia ploii. Ôľş Blana groas─â a c├«nelui lucea neagr─â prin b─âtaia ninsorii. SADOVEANU, O. II 552. c) Dogoreal─â, ar╚Öi╚Ť─â. Mobila cazon─â... se dezmin╚Ťea greoaie sub b─âtaia razelor calde. SAHIA, N. 71. ├Änainte, spre r─âs─ârit, cerul se dogore╚Öte, ca de b─âtaia unei fl─âc─âri. VLAHU╚Ü─é, O. A. 410. d) Lumin─â. ├Än b─âtaia farurilor, coamele drepte ale brazdelor ├«╚Öi aruncau umbrele alungite ├«nainte, ├«n negrul p─âm├«nturilor. MIHALE, O. 201. Mo╚Öneagul t─âcu ╚Öi z├«mbi, iar paharele pline sticleau ├«n b─âtaia lumin─ârilor. SADOVEANU, O. V 57. [Baioneta] n-a sclipit... de loc ├«n b─âtaia soarelui. Era plin─â de unsoare. SAHIA, N. 69. 6. L─âtrat (scurt ╚Öi ritmic) al clinilor. B─âtaia copoilor ├«ncepu iar, acu mai deas─â, mai dep─ârtat─â, la r─âstimpuri regulate. SADOVEANU, O. III 361. P├«rvu... se dep─ârta cu pasul domol, ├«n b─âtaia c├«nilor. VLAHU╚Ü─é, N. 131. ÔÖŽ (Rar) C├«ntec al p─âs─ârilor de p─âdure. ├Än amurgul prelungit p├«n─â c─âtre ora 11, am auzit ╚Öi b─âtaia privighetorii. SADOVEANU, C. 41.
B─éT├üIE, b─ât─âi, s. f. I. 1. Lovitur─â repetat─â dat─â de cineva cuiva cu m├óna sau cu un obiect. ÔŚŐ Expr. A (se) lua la b─âtaie = a (se) bate. A stinge (sau a snopi, a zv├ónta) ├«n b─ât─âi (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte r─âu. A da b─âtaie = a zori, a gr─âbi. B─âtaie de cap = fr─âm├óntare a min╚Ťii; p. ext. trud─â, osteneal─â. B─âtaie de joc = batjocur─â; p. ext. fapt─â ur├ót─â. ÔÖŽ (Sport; la s─ârituri) Ac╚Ťiunea de transformare a vitezei rezultate din elan ├«n vitez─â ascensional─â. 2. Lupt─â, b─ât─âlie; r─âzboi. ÔÖŽ (├Änv.) Bombardament. 3. (├Än expr.) A pune (ceva) la b─âtaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). II. 1. Lovire (repetat─â) a unui obiect de altul; izbire. ÔŚŐ B─âtaie de arip─â (sau de aripi) = f├ólf├óit. ÔÖŽ Lovitura vatalei la r─âzboiul de ╚Ťesut. ÔÖŽ (Concr.) B─âteal─â. ÔÖŽ St├órnirea pe╚Ötelui sau a v├ónatului; goan─â. 2. Cioc─ânire, poc─ânire. ÔÖŽ Zv├ócnire a inimii, a pulsului; pulsa╚Ťie. 3. Sunet (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism ├«n func╚Ťie. B─ât─âile tractoarelor... se auzeau limpezi ╚Öi puternice (MIHALE). 4. Distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge un proiectil, o s─âgeat─â etc; felul cum trimite o arm─â proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. distan╚Ť─â p├ón─â la care poate ajunge vederea cuiva; raz─â vizual─â. 5. (├Än leg─âtur─â cu anumite fenomene ale naturii, a c─âror denumire determin─â sensul cuv├óntului) a) Suflare a v├óntului; adiere. b) C─âdere a ploii, a grindinii etc. c) Dogoreal─â, ar╚Öi╚Ť─â. Cerul se dogore╚Öte ca de b─âtaia unei fl─âc─âri (VLAHU╚Ü─é). d) Lumin─â. B─âtaia farurilor. 6. L─âtrat al c├óinilor. 7. Boi╚Öte. ÔÖŽ Epoca ├«n care se ├«mperecheaz─â coco╚Öii-de-munte. ÔÇô Lat. batt(u)allia.
bătáie s. f., art. bătáia, g.-d. art. bătắii; pl. bătắi
!bătáie de joc loc. s. f., g.-d. art. bătắii de joc; pl. bătắi de joc
bătáie s. f., art. bătáia, g.-d. art. bătăii; pl. bătăi
bătáie de joc s. f. + prep. + s. n.
B─éT├üIE s. 1. ├«nc─âierare, lupt─â, (rar) ├«ncaier, ├«nc─âier─âtur─â, (reg.) ├«nc─âierat, (fam.) t─âv─âleal─â, tr├ónteal─â. (~ dintre ei n-a durat mult.) 2. (livr.) corec╚Ťie, (pop. ╚Öi fam.) bruftuial─â, chelf─âneal─â, ciom─âgeal─â, mu╚Ötruluial─â, p─âruial─â, scatoalc─â, (fam. fig.) sc─ârm─ânare, sc─ârm─ân─âtur─â, t├órnuial─â, t├órnuire, (arg.) mardeal─â. (A m├óncat o ~ zdrav─ân─â.) 3. v. ├«nfr├óngere. 4. boc─âneal─â, boc─ânire, boc─ânit, boc─ânitur─â, cioc─âneal─â, cioc─ânire, cioc─ânit, cioc─ânitur─â, (reg.) toc─ânire, toc─ânit. 5. v. ├«mpreunare. 6. v. boi╚Öte. 7. v. scornire. 8. v. h─âituire. 9. v. f├ólf├óit. 10. suflare, suflu, (├«nv. ╚Öi pop.) suflat, (reg.) z─âli╚Öte. 11. v. palpita╚Ťie. 12. v. timp. 13. b─âtaie de joc v. batjocur─â.
BĂTÁIE s. v. bătălie, bătătură, băteală, bombardament, bombardare, conflict, luptă, război.
PE╚śTE-DE-B─éT├üIE s. v. boi╚Ötean.
b─ât├íie (b─âtß║»i), s. f. ÔÇô 1. Lupt─â, b─ât─âlie. ÔÇô 2. Ceart─â, ├«nc─âierare. ÔÇô 3. Lovitur─â, plesnitur─â. ÔÇô 4. Izbire, lovire. ÔÇô 5. Mi╚Öcare ritmic─â ├«n general, pulsa╚Ťie, palpita╚Ťie. ÔÇô 6. H─âituial─â, st├«rnire a v├«natului. ÔÇô 7. Bombardament. ÔÇô 8. Distan╚Ť─â p├«n─â la care poate ajunge un proiectil, raz─â de ac╚Ťiune. ÔÇô 9. Ac╚Ťiune direct─â. ÔÇô Mr. b─âtalÔÇÖe ÔÇ×piuli╚Ť─âÔÇŁ. Lat. batt─ülia, form─â redus─â de la battu─ülia (Pu╚Öcariu 194; REW 995; Candrea-Dens., 147; DAR); cf. it. battaglia, v. lom. bataia, prov., port. batalha, fr. bataille, sp. batalla, alb. b├źtaj├ź. Teoretic se poate adapta la toate ├«ntrebuin╚Ť─ârile ╚Öi nuan╚Ťele vb. a bate; cf. ╚Öi b─ât─âlie. Der. b─ât─âia╚Ö, s. m. (h─âita╚Ö); b─ât─âios, adj. (c─âruia ├«i place s─â se bat─â); b─ât─âiu╚Ö, s. m. (b─ât─âu╚Ö; poli╚Ťai; titirez, h─âd─âr─âu de moar─â). ÔÇô Din rom. pare a proveni alb. b├źtaj├ź ÔÇ×team─âÔÇŁ (G. Meyer 34).
B─éT├üIE b─ât─âi f. 1) Lovitur─â cauzat─â de un corp (sau de o fiin╚Ť─â) care bate. 2) Zgomot caracteristic produs de un asemenea corp sau fiin╚Ť─â. ~ ├«n u╚Ö─â. 3) Lovituri repetate (cu m├óna sau cu un obiect) date sau primite de cineva. * ~ de cap a) lucru mintal intens; fr─âm├óntare a min╚Ťii; b) munc─â grea ╚Öi istovitoare; trud─â. ~ de joc batjocur─â. A se lua la ~ a se bate (cu cineva); a se ├«nc─âiera. A da ~ a se pune pe treab─â; a zori. A pune (ceva) la ~ a pune (ceva) la dispozi╚Ťie cu generozitate (pentru a fi consumat). ~ia pe╚Ötilor depunere ╚Öi fecundare a icrelor. 4) pop. Lupt─â de propor╚Ťii ├«ntre dou─â for╚Ťe armate; b─ât─âlie; r─âzboi. Pe c├ómpul de ~. 5) Sunet alternativ ╚Öi ritmic (produs de inim─â); zv├ócnire. 6) Zgomot anormal produs de o ma╚Öin─â cu func╚Ťionare defectuoas─â. 7) Distan╚Ť─â p├ón─â la care o arm─â poate arunca un proiectil. ├Än ~ia pu╚Ötii. 8) Fond sonor sub forma unor sunete ritmice produse de un mecanism ├«n func╚Ťiune. 9) reg. Sunete (repetate) caracteristice speciei, scoase de c├óine; l─âtrat; h─âm─âit. 10) Ac╚Ťiune luminoas─â sau termic─â. ~ia lunii. ~ia soarelui. 11) muz. Mi╚Öcare (a m├óinii sau a baghetei) prin care se indic─â m─âsura. [G.-D. b─ât─âii; Sil. b─â-ta-ie] /<lat. batt[u]alia
bătaie f. fapta de a (se) bate și rezultatul ei: 1. lovituri: a da cuiva bătaie, a mânca bătaie; 2. luptă, bătălie; 3. sgornire la vânătoare; 4. clătinare, agitare: bătaia vântului, inimei, ochiului; 5. frământare cu mintea: bătaie de cap; bătaie de joc, luare în râs, lucru rău făcut; 6. lucrarea și timpul când peștele își depune icrele: bătaia peștelui; 7. depărtarea până unde poate ajunge glontele: bătaia tunului; 8. locul unde bate sau lovește tare ceva: în bătaia soarelui, focului; 9. Muz. măsură, tact. [Lat. vulg. BATTALIA = clasic BATTUALIA].
b─ât├í─şe f., pl. ─â─ş (lat. baitualia, pop. baitalia; it. battaglia, fr. bataille, sp. batalla. D. rom. vine alb. bata─ş─â, spa─şm─â. V. b─ât─âlie, n─âb─âd─â─ş). Ac╚Ťiunea de a lovi, de a bate: a da, a aplica (╚Öi fam.) a trage o b─âtaie. Lupt─â, b─ât─âlie. Scornire, gonire, h─âitu─şal─â (la v├«n─âtoare). Palpita╚Ťiune: b─âta─şe de inim─â. Suflare: b─âta─şe de v├«nt. Ajungere, str─âbatere: b─âta─şa pu╚Öti─ş, a soarelu─ş. Ac╚Ťiunea ╚Öi timpu c├«nd pe╚Ötele ├«╚Ö─ş depune icrele (boi╚Öte). Muz. Tact, m─âsur─â. B─âta─şe de cap, chinuire a min╚Ťi─ş, cugetare mult─â. Plictiseal─â (din partea cu─şva). B─âta─şe de joc, deriziune.
b─âtaie s. v. B─éT─éLIE. B─éT─éTUR─é. B─éTEAL─é. BOMBARDAMENT. BOMBARDARE. CONFLICT. LUPT─é. R─éZBOI.
B─éTAIE s. 1. ├«nc─âierare, lupt─â, (rar) ├«ncaier, ├«nc─âier─âtur─â, (reg.) ├«nc─âierat, (fam.) t─âv─âleal─â, tr├«nteal─â. (~ dintre ei n-a durat mult.) 2. (livr.) corec╚Ťie, (pop. ╚Öi fam.) bruftuial─â, chelf─âneal─â, ciom─âgeal─â, mu╚Ötruluial─â, p─âruial─â, scatoalc─â, (fam. fig.) sc─ârm─ânare, sc─ârm─ân─âtur─â, t├«rnuial─â, t├«rnuire, (arg.) mardeal─â. (A m├«ncat o ~ zdrav─ân─â.) 3. e╚Öec, ├«nfr├«ngere. (A suferit prima ~ ├«ntr-un meci.) 4. boc─âneal─â, boc─ânire, boc─ânit, boc─ânitur─â, cioc─âneal─â, cioc─ânire, cioc─ânit, cioc─ânitur─â, (reg.) toc─ânire, toc─ânit. (Se aude o ~ ├«n u╚Ö─â.) 5. (BIOL.) ├«mpreunare. (~ a unor animale.) 6. (BIOL.) boi╚Öte, (reg.) toan─â. (~ pe╚Ötilor.) 7. scornire. (~ pe╚Ötilor.) 8. goan─â, gonire, h─âituial─â, h─âituire, scornire, st├«rnire, (pop.) zgornire. (~ v├«natului.) 9. f├«lf├«ial─â, f├«lf├«ire, f├«lf├«it, f├«lf├«itur─â, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sf├«r├«itur─â. (~ aripilor.) 10. suflare, suflu, (├«nv. ╚Öi pop.) suflat, (reg.) z─âli╚Öte. (St─â ├«n ~ v├«ntului.) 11. (BIOL.) palpitare, palpita╚Ťie, pulsa╚Ťie, tic─âit, tres─ârire, zbatere, zv├«cneal─â, zv├«cnet, zv├«cnire, zv├«cnit, zv├«cnitur─â, (rar) tres─âritur─â, (├«nv.) palpit, r─âs─âritur─â, s─âltare. (~ inimii.) 12. (MUZ.) timp. 13. b─âtaie de joc = batjocur─â, der├«dere, r├«s, zeflemea, (livr.) deriziune, (├«nv.) batjoc, batjocoritur─â, (fam.) b─â╚Öc─âlie. (Ce e aceast─â ~?)
pe╚Öte-de-b─âtaie s. v. BOI╚śTEAN.
B─éTAIE. Subst. B─âtaie, b─ât─âi╚Ť─â (dim.), batere, b─âtut, corec╚Ťie; ├«nc─âierare, ├«nc─âier─âtur─â (rar), ├«nc─âierat (reg.), r─âfuial─â, p─âruial─â (fam.), burdu╚Öeal─â (fig., fam.), burdu╚Öire (fig., fam.), pumneal─â (rar), snopeal─â, chelf─âneal─â (pop. ╚Öi fam.), calcavur─â (glume╚Ť); fustiga╚Ťie (rar), flagelare; o mam─â de b─âtaie, o b─âtaie sor─â cu moartea, pui de b─âtaie, b─âtaie zdrav─ân─â (stra╚Önic─â), sc─ârm─ân─âtur─â (fig., fam.), sc─ârm─âneal─â (fig.), sc─ârm─ânat (fig., fam.), sc─ârpinat (fig., fam.), sc─ârpinare (fig., fam.), cotonogeal─â (fam.), mardeal─â (arg.), cafteal─â (arg.), caft (arg.), ghiontuial─â (rar), bu╚Öeal─â, ciom─âgeal─â, bastonad─â (livr.), bu╚Öitur─â, lovitur─â, scatoalc─â (fam.), izbitur─â, izbire, ghiont, ghiontire, ghiontit, ├«mbr├«ncire, ├«mbr├«nceal─â, ├«mbr├«ncitur─â, pumn, p─âlitur─â, pocnire; palm─â, p─âlmuire, ╚Ötears─â (fam.), tifl─â, bleand─â (reg.), tapangea (├«nv.), leap╚Ö─â (pop. ╚Öi fam.). H─âituial─â, goan─â, har╚Ť─â. B─ât─âu╚Ö, pumnaci, d─âlc─âuc, ciom─âga╚Ö (fam.), ciom─âgar (fam.), haidamac (fam.), haid─âu (reg.), mardeia╚Ö (arg.). Adj. B─ât─âu╚Ö, b─ât─âios, agresiv, violent, impulsiv, r─âzboinic, belicos (livr.), belicist (rar). B─âtut, p─âlmuit, st├«lcit, zdrobit, strivit, mutilat, schilodit, desfigurat. Vb. A se bate, a se lovi, a se ├«nc─âiera, a se lua la b─âtaie, a se ├«nc─âib─âra (reg.), a se lua ├«n coarne (cu cineva), a se p─ârui (fam.), a se lua de cap (cu cineva), a se r─âfui, a s─âri la b─âtaie, a lua (pe cineva) de piept; a se ├«nghionti, a-╚Öi da ghion╚Ťi, a se ghionti, a se ├«mbr├«nci, a se p─âlmui, a se bate ca orbii (ca orbe╚Ťii), a-╚Öi scoate ochii unul altuia. A bate, a da o b─âtaie, a ridica m├«na (asupra cuiva), a atinge (arg.), a cotonogi (fam.), a burdu╚Öi (fig., fam.), a dobz─âla (reg.), a jn─âp─âi (reg.), a ot├«nji (reg.), a mardi (arg.), a cafti (arg.), a toroip─âni (reg., fam.), a face pe cineva (tot) huc, a face (pe cineva) zob, a zobi (reg.), a sminti (├«n b─âtaie), a bu╚Öi, a lovi, a izbi, a p─âli (pop.), a tr├«nti, a ├«mbr├«nci, a ghionti, a ├«nghionti, a da ghion╚Ťi, a sc─ârm─âna (fig., fam.), a sc─ârpina (fig., fam.), a croi (fig., fam.), a m─âsura pe cineva pe spinare, a-i ├«ndrepta (cuiva) spatele, a-i face (cuiva) divan pe spinare, a chelf─âni (pop. ╚Öi fam.), a ├«ntinde (pe cineva) ca pe o opinc─â scurt─â, a stinge (a zv├«nta, a snopi, a st├«lci, a sminti, a coco╚Öa, a ucide, a pr─âp─âdi) ├«n b─ât─âi, a bate zdrav─ân, a bate r─âu, a bate pre╚Ö, a-i scutura (cuiva) cojocul, a-i scutura (cuiva) n─âdragii (de praf), a-i face (cuiva) pielea cojoc, a-i scurta (cuiva) cojocul, a-i muta (cuiva) ceafa, a-i face (cuiva) chica topor, a-i face (cuiva) mori╚Öc─â din chic─â, a-i face (cuiva) p─ârul m─âciuc─â, a-i face (cuiva) pielea burduf de cimpoi, a-i t─âb─âci (cuiva) pielea, a-i face (cuiva) pielea tob─â (cojoc), a-l face pe cineva buc─â╚Ťi (buc─â╚Ťi-buc─â╚Ťele, c├«l╚Ťi, gr─âmad─â, pulbere, scrum, ╚Ť─ând─âri), a-i rupe (cuiva) oasele (ciolanele), a-i fr├«nge (cuiva) coastele, a face (pe cineva) tob─â de b─âtaie, a-i face (cuiva) p├«ntecele (spinarea) tob─â (cobz─â), a-i muta (a-i str├«mba) (cuiva) f─âlcile, a-i muta (cuiva) c─âpriorii, a l─âsa (pe cineva) lat, a da (cuiva) bani de cheltuial─â, a bate (a freca, a croi pe cineva) de-i merg fulgii (peticele, colbul, untul), a bate m─âr, a rupe (pe cineva) ├«n co╚Ö, a bate ca la fasole, a face (pe cineva) piftie (pilaf, turt─â papar─â, chiseli╚Ť─â, pastram─â), a omor├« (pe cineva) ├«n b─âtaie, a fr─âm├«nta (pe cineva) ├«n picioare, a lua (pe cineva) ├«n unghii, a trage (cuiva) o mam─â de b─âtaie, a-i freca (cuiva) ridichea; a p─âlmui, a lua (pe cineva) la (├«n) palme, a purta (a duce) (pe cineva) ├«n palme, a trage (cuiva) o palm─â, a c─âra (cuiva) (la) pumni (palme), a plesni (pe cineva) peste fa╚Ť─â, a ╚Öterge (rar); a lua (pe cineva) la b─âtaie (la tr├«nteal─â, la bript─â); a lovi (a p─âli) (pe cineva), a-i trage (cuiva) una ├«n numele tat─âlui, a-i da (cuiva) de nunt─â, a lovi (a izbi, a tr─âsni) (pe cineva) la mir; a umple de s├«nge. A primi o mam─â de b─âtaie, a o ├«ncasa (fig., fam.), a c─âp─âta, a lua un caftan, a o lua la moac─â (fam.), a-╚Öi culege m─âselele de pe jos, a m├«nca b─âtaie (papar─â, tr├«nteal─â, pumni, palme, chelf─âneal─â), a-╚Öi lua merticul, a fi ciuca b─ât─âilor; a-l m├«nca (pe cineva) spinarea (pielea). V. ceart─â, omor, pedeaps─â.
B─éTAIE DIN PLANURI a) semnal al avionului din capul forma╚Ťiei prin ├«nclinarea aripilor, semnal├ónd astfel momentul lans─ârii ├«nc─ârc─âturii explozive, a materialelor sau a para╚Öuti╚Ötilor; b) semnal de salut.
b─âtaie, termen ├«n teoria* muzicii substituit ├«n limbajul muzicologic actual prin timp (2), ├«n cele dou─â accep╚Ťiuni: a) unitate metric─â* ╚Öi b) mi╚Öcare a m├óinii corespunz─âtoare unei unit─â╚Ťi metrice. A bate m─âsura, a indica prin mi╚Öc─âri conven╚Ťionale ale m├óinii num─ârul timpilor dintr-o m─âsur─â*, tactare*. V. battuta.
b─ât─âi (acustice) (fr. battements; it. battimenti; germ. Schwebungen; engl. beats), altern─âri regulate ale t─âriei sunetului care rezult─â din interferen╚Ťa (suprapunerea, compunerea) a dou─â sunete de frecven╚Ť─â* pu╚Ťin diferit─â ╚Öi de amplitudine* egal─â (sau aproape egal─â). O imagine plastic─â a fenomenului b. se poate avea suprapun├ónd unde 1 ╚Öi 2. ├Änsumarea lor, adic─â a elonga╚Ťiilor (v. sunet) moment cu moment, creeaz─â unda 3, rezultanta undelor 1 ╚Öi 2, care are amplitudine regulat variabil─â, ├«ntre maximele M ╚Öi minimele m. Este un caz de a╚Öa-numita ÔÇ×modula╚Ťie de amplitudineÔÇŁ. Existen╚Ťa maximelor ╚Öi a minimelor produce senza╚Ťia unor pulsa╚Ťii, a unor ÔÇ×valuriÔÇŁ sonore periodice. Fiecare maxim al undei 3 d─â na╚Ötere la o b. Num─ârul acestora pe s este egal cu diferen╚Ťa dintre frecven╚Ťele sunetelor 1 ╚Öi 2 ÔÖŽ Fenomenul b. are diferite utiliz─âri ├«n muzic─â (acordarea* tuburilor de org─â*, a anciilor* de armoniu* sau a coardelor* de pian; producerea unor efecte speciale etc.). 1. C├ónd un sunet este produs de 2 sau 3 coarde (cazul pianului), unisonul* perfect al fiec─ârui grup de coarde se ob╚Ťine atunci c├ónd coardele fiec─ârui grup nu produc b., ceea ce se controleaz─â u╚Öor cu urechea. La org─â, la pian sau la armoniu, cvintele perfecte fiind temperate*, se acordeaz─â la o valoare ceva mai mic─â dec├ót aceea a cvintelor perfecte naturale* respective. Ex. ├«ncep├ónd acordarea cu sunetul la = 440 Hz al diapazonului (5), prima cvint─â perfect superioar─â va trebui s─â corespund─â raportului de frecven╚Ťe 659/440 = 1,149, iar nu raportului 660/440 = 3/2 = 1,5 din gama* natural─â. Trebuie deci ca ├«ntre mi natural ╚Öi mi temperat s─â se aud─â o b. pe s. (660-659=1). ├Än alte octave* ale pianului, cvintele ÔÇ×batÔÇŁ cu alte valori. La org─â, ├«n registrul (II, 1) unda maris (ÔÇ×valul m─âriiÔÇŁ), o tast─â* comand─â dou─â tuburi pu╚Ťin dezacordate, care produc 6-8 b. pe s, ceea ce face s─â se aud─â un sunet ondulant, u╚Öor tremurat. ÔÖŽ Fenomenul b. a fost invocat de Helmholtz pentru elaborarea teoriei sale asupra genezei fizice a consonan╚Ťei* ╚Öi a disonan╚Ťei*. Explica╚Ťia mecanismului b. se bazeaz─â pe faptul c─â un sunet, chiar simplu (f─âr─â armonice*), excit─â nu o singur─â fibr─â (rezonator auricular) din urechea intern─â, ci un grup de fibre apropiate, printre care exist─â una care ├«ndepline╚Öte condi╚Ťia de maxim─â rezonan╚Ť─â*. V. auz (I, 1).
la bătaie v. sârba.
b─ât├íie, b─ât─âi, s.f. ÔÇô 1. ├Änc─âierare, lupt─â. 2. Lovitur─â, boc─ânitur─â, cioc─ânitur─â. 3. R─âzboi, b─ât─âlie (ALRRM, 1973: 723). Atestat ╚Öi ├«n Maramure╚Öul din dreapta Tisei (loc. Biserica Alb─â) cu sensul 3. ÔÇô Lat. battalia, der. regr. de la battualia (Pu╚Öcariu, CDDE, DLRM).
b─ât├íie, b─ât─âi, s.f. ÔÇô R─âzboi, b─ât─âlie (ALR 1973: 723). ÔÇô Lat. battalia, der. regr. de la battualia (Pu╚Öcariu, Candrea-Densusianu, DA), cf. it. battaglia, port. batalha, sbatalla, alb. b├źtaj├ź.
a avea b─âtaie lung─â expr. (glum. ÔÇô d. femei) a avea succes la b─ârba╚Ťi
a cocoșa în bătaie expr. a bate foarte tare.
a încasa o bătaie / o mardeală / o papară expr. a fi bătut (de cineva).
a m├ónca b─âtaie expr. 1. a fi b─âtut. 2. a fi ├«nvins ├«ntr-o competi╚Ťie.
a sminti (pe cineva) în bătaie expr. a bate foarte tare (pe cineva).
a stâlci în bătaie expr. a bate tare de tot.
a trage (cuiva) un toc de b─âtaie expr. a bate foarte tare (pe cineva).
a trage (cuiva) o mam─â de b─âtaie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.
a usca în bătaie expr. a bate rău de tot.
a zăpăci (pe cineva) în bătaie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.
a-╚Öi pune curul la b─âtaie expr. (pop., vulg.) 1. (d. femei) a-╚Öi folosi farmecele pentru a ob╚Ťine un avantaj. 2. a-╚Öi asuma un risc.
B─éTAIE b─âtut─â, bruftuial─â, bruftuluial─â, bumb─âceal─â, caft, cafteal─â, carambol, cardeal─â, cinghel, cujbeal─â, instruc╚Ťie, l─âmurire, mam─â de b─âtaie, mardeal─â, marinat─â, pardoseal─â, praftur─â, rulad─â, sc─ârm─âneal─â, ╚Ömotru, t─ârb─âceal─â, trosneal─â.
ciuca b─ât─âilor expr. (sport) sportiv sau echip─â ├«nvins─â de to╚Ťi competitorii.
mamă de bătaie expr. bătaie strașnică.

B─âtaie dex online | sinonim

B─âtaie definitie

Intrare: b─âtaie
b─âtaie substantiv feminin
Intrare: b─âtaie de joc
b─âtaie de joc locu╚Ťiune substantiv feminin