Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru b─ât─âtorit

b─ât─âtor├ş [At: I. IONESCU, C. 59/8 / V: -turi / Pzi: ~resc / E: b─ât─âtur─â] 1 vt A tasa un teren (drum, arie, curte etc.) Si: a b─âtuci. 2 vr A face b─ât─âturi (6).
b─ât─âtor├şt1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: b─ât─âtori] 1-2 B─ât─âtorire (1-2).
b─ât─âtor├şt2, ~─â a [At: ╚śEZ. III, 150 / ~i╚Ťi, ~e / E: b─ât─âtori] 1 (D. p─âm├ónt, drum etc.) Tasat2. 2 (D.# palme sau t─âlpi) Care au b─ât─âturi.
B─éT─éTOR├Ź, b─ât─âtoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a b─âtuci. 2. Refl. A face b─ât─âturi (2). [Var.: b─ât─âtur├ş vb. IV] ÔÇô Din b─ât─âtur─â.
B─éT─éTOR├ŹT1 s. n. Faptul de a (se) b─ât─âtori. ÔÇô V. b─ât─âtori.
B─éT─éTOR├ŹT2, -─é, b─ât─âtori╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre terenuri) Care a devenit tare ╚Öi neted; b─âtut2, b─âtucit, tasat. 2. (Despre palme sau m├óini) Cu b─ât─âturi (2). ÔÇô V. b─ât─âtori.
B─éT─éTOR├Ź, b─ât─âtoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a b─âtuci. 2. Refl. A face b─ât─âturi (2). [Var.: b─ât─âtur├ş vb. IV] ÔÇô Din b─ât─âtur─â.
B─éT─éTOR├ŹT1 s. n. Faptul de a b─ât─âtori. ÔÇô V. b─ât─âtori.
B─éT─éTOR├ŹT2, -─é, b─ât─âtori╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un teren) Care a devenit tare ╚Öi neted; b─âtut2, b─âtucit, tasat. 2. (Despre palme sau m├óini) Cu b─ât─âturi (2). ÔÇô V. b─ât─âtori.
B─éT─éTOR├Ź, b─ât─âtoresc, vb. IV. 1. Tranz. A bate un teren (drum, arie, curte etc.) spre a-l face tare ╚Öi neted; a b─âtuci. B─ât─âtorea cu t─âv─âlugul p─âm├«ntul r─âscolit. 2. Refl. A se umple de bat─âturi. I s-au b─ât─âtorit m├«inile.
B─éT─éTOR├ŹT1 s. n. Faptul de a b─ât─âtori (1). Pentru b─ât─âtoritul ╚Öoselei este nevoie de un t─âv─âlug greu de fier.
B─éT─éTOR├ŹT2, -─é, b─ât─âtori╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un teren) B─âtut, b─âtucit. Poteca trecea drept prin mijlocul acestei frumuse╚Ťi de verdea╚Ť─â ╚Öi florile cre╚Öteau pe de margine incit atirnau chiar pe locul b─ât─âtorit. POPESCU, B. II 19. C├«nd vrei s─â sameni bob, linte ori maz─âre, s─â nu le pui pe loc b─ât─âtorit. ╚śEZ. III 150. 2. (Despre palme sau m├«ini) Cu pielea ├«ngro╚Öat─â, cu b─ât─âturi. Ar─âta s─â fie lucr─âtor dup─â ├«mbr─âc─âminte... dup─â m├«inile negricioase, b─ât─âtorite. PAS, L. I 142. Dar de palme b─ât─âtorite ce zici? SADOVEANU, O. VII 297.
B─éT─éTOR├Ź, b─ât─âtoresc, vb. IV. Tranz. A bate un teren spre a-l face tare ╚Öi neted; a b─âtuci. ÔÖŽ Refl. A se umple de b─ât─âturi (2). ÔÇô Din b─ât─âtur─â.
B─éT─éTOR├ŹT1 s. n. Faptul de a b─ât─âtori.
B─éT─éTOR├ŹT2, -─é, b─ât─âtori╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un teren) B─âtut, b─âtucit. 2. (Despre palme sau m├óini) Cu b─ât─âturi. ÔÇô V. b─ât─âtori.
b─ât─âtor├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. b─ât─âtor├ęsc, imperf. 3 sg. b─ât─âtore├í; conj. prez. 3 s─â b─ât─âtore├ísc─â
b─ât─âtor├şt s. n.
b─ât─âtor├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. b─ât─âtor├ęsc, imperf. 3 sg. b─ât─âtore├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. b─ât─âtore├ísc─â
b─ât─âtor├şt s. n.
B─éT─éTOR├Ź vb. 1. a bate, a b─âtuci, a ├«ndesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a t─âp╚Öi, a zb─âtuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pis─âgi. (A ~ p─âm├óntul, z─âpada.) 2. a se ├«nt─âri, a se ├«n╚Ťeleni, a se ├«nv├órto╚Öa. (P─âm├óntul s-a ~.)
B─éT─éTOR├ŹT adj. 1. b─âtucit, b─âtut, ├«ndesat. (P─âm├ónt ~ cu t─âv─âlugul.) 2. ├«nt─ârit, ├«n╚Ťelenit, ├«nv├órto╚Öat. (P─âm├ónt ~.) 3. v. circulat.
A B─éT─éTOR├Ź ~├ęsc tranz. 1) (terenuri) A ├«ndesa (pentru a face drept ╚Öi neted); a transforma ├«n b─ât─âtur─â; a b─âtuci; a t─âp╚Öi; a bate. 2) (terenuri cultivate sau acoperite cu vegeta╚Ťie) A c─âlca pe toat─â suprafa╚Ťa, distrug├ónd plantele. 3) (pielea oamenilor ╚Öi a animalelor) A face s─â se b─ât─âtoreasc─â; a b─âtuci. /Din b─ât─âtur─â
A SE B─éT─éTOR├Ź se ~├ę╚Öte intranz. (despre pielea oamenilor ╚Öi a animalelor) A se ├«ngro╚Öa ├«nt─ârindu-se sub ac╚Ťiunea unor factori externi nocivi; a face b─ât─âturi; a se b─âtuci. /Din b─ât─âtur─â
b─ât─âtor├Č v. 1. a c─âlca p─âm├óntul cu picioarele ca s─â se a╚Öeze, a-l netezi bine; 2. a ├«nchide vitele ├«n b─ât─âtur─â.
B─éT─éTORI vb. 1. a bate, a b─âtuci, a ├«ndesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a t─âp╚Öi, a zb─âtuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pis─âgi. (~ p─âm├«ntul, z─âpada.) 2. a se ├«nt─âri, a se ├«n╚Ťeleni, a se ├«nv├«rto╚Öa. (P─âm├«ntul s-a ~.)
B─éT─éTORIT adj. 1. b─âtut, ├«ndesat, (pop.) b─âtucit. (P─âm├«nt ~ cu t─âv─âlugul.) 2. ├«nt─ârit, ├«n╚Ťelenit, ├«nv├«rto╚Öat. (P─âm├«nt ~.) 3. b─âtut, circulat, frecventat, umblat. (Pe c─âi ~.)

B─ât─âtorit dex online | sinonim

B─ât─âtorit definitie

Intrare: b─ât─âtori
b─ât─âtori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: b─ât─âtorit (adj.)
b─ât─âtorit 1 adj. adjectiv
Intrare: b─ât─âtorit (s.n.)
b─ât─âtorit 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular