bărzói sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 15 / Pl: ~oi / E: barză + -oi] (Orn; rar) Bărbătușul berzei.

BĂRZÓI, bărzoi, s. m. (Rar) Bărbătușul berzei. – Barză + suf. -oi.

BĂRZÓI, bărzoi, s. m. (Rar) Bărbătușul berzei. – Barză + suf. -oi.

BĂRZÓI, bărzoi, s. m. (Rar, mai mult în glumă) Bărbătușul berzei. Bărzoiul pîndește pe baltă. broaștele. STANCU, D. 224. Am văzut O barză Ș-un bărzoi Și trei puici; Cine sînt? TEODORESCU, P. P. 199.

BĂRZÓI, bărzoi, s. m. (Rar) Bărbătușul berzei. – Din barză + suf. -oi.

bărzói (rar) s. m., pl. bărzói, art. bărzóii

bărzói s. m., pl. bărzói, art. bărzóii