bărdaș definitie

2 intrări

13 definiții pentru bărdaș

bărdáș sm [At: ȘINCAI, HR. 220/24 / Pl: ~i / E: bardă + -aș] (Rar) 1 Dulgher. 2 Lemnar.
BĂRDÁȘ, bărdași, s. m. (Reg.) Lemnar, tâmplar. – Bardă + suf. -aș.
BĂRDÁȘ, bărdași, s. m. (Reg.) Lemnar, tâmplar. – Bardă + suf. -aș.
BĂRDÁȘ, bărdași, s. m. (Regional) Dulgher, lemnar. Să ne dați bărdașul satului Să dreagă carul împăratului. SEVASTOS, N. 211.
BĂRDÁȘ, bărdași, s. m. (Reg.) Dulgher, lemnar. – Din bardă + suf. -aș.
bărdáș (reg.) s. m., pl. bărdáși
bărdáș s. m., pl. bărdáși
BĂRDÁȘ s. v. dulgher, lemnar, tâmplar.
bărdaș m. cel ce lucrează cu barda: lemnar sau dulgher.
bărdaș s. v. DULGHER. LEMNAR. TÎMPLAR.
bărdáș, bărdași, s.m. – (reg.; înv.) Tâmplar, dulgher; cioplitor în lemn: „Vezi, dacă-s un biet bărdaș, / N-am avut loc în oraș” (Papahagi, 1925: 341). – Din bardă (< germ. Barta, magh. bárd) + suf. -aș (DEX, DLRM, MDA).
bărdáș, -i, s.m. – Tâmplar; cioplitor în lemn. – Din bardă + -aș.
Bărd/a, -an, -aș, -e, -icioiu, -igan, v. Bardă II.

bărdaș dex

Intrare: bărdaș
bărdaș substantiv masculin
Intrare: Bărdaș
Bărdaș