bănuțel definitie

13 definiții pentru bănuțel

bănuțél sm [At: DAME, T. 185 / Pl: ~ei / E: bănuț + -el] 1-6 (Reg) Bănuț (1-6). 7 (Bot; reg; lpl) Bănuț (9) (Bellis perenis). 8 (Bot; reg) Cimișir (Buxus sempervirens). 9 (Reg) Aluat tăiat în pătrate mici, care se fierbe în supa din came de vită.
BĂNUȚÉL, bănuței, s. m. (Bot.) Bănuț (3). – Bănuț + suf. -el.
BĂNUȚÉL, bănuței, s. m. (Bot.) Bănuț (3). – Bănuț + suf. -el.
BĂNUȚÉL, bănuței, s. m. (Mai ales la pl.) Bănuț (3). Pajiștea era presărată de rîsul bănuțeilor și jundurile grădinii erau țesute în curpeni de zmeură și mure. SADOVEANU, O. IV 71. Zis-a mîndra că mi-a face O peană de bănuței. Frumoasă ca ochii ei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 43.
BĂNUȚÉL, bănuței, s. m. (Bot.) Bănuț (3). – Din bănuț + suf. -el.
bănuțél (rar) s. m., pl. bănuțéi, art. bănuțéii
bănuțél s. m., pl. bănuțéi, art. bănuțéii
BĂNUȚÉI s. pl. v. bănuț, cimișir, părăluță.
bănuței m. pl. floare de podoabă cu frunze mici și rotunde, numită și floare frumoasă (Bellis perennis).
bănuțél m., pl. eĭ (b. bănuț). Pl. bănuți, părăluțe, o plantă erbacee din familia compuselor, cu frunze mici și rătunde și cultivată și ca plantă ornamentală (bellis perennis).
bănuței s. pl. v. BĂNUȚ. CIMIȘIR. PĂRĂLUȚĂ.
BELLIS L., PĂRĂLUȚE, BĂNUȚEI, fam. Compositae. Gen cu plante vivace care se cultivă ca bienale. Cuprinde cîteva specii, 11, originare din ținuturile emisferei nordice. înflorește primăvara, devreme. Flori roz, albe, simple și duble, dispuse în mici capitule (cele marginale ligulate, albe sau roz, cele centrale tubuloase, galbene) solitare, cca 3-5 cm diametru, în vîrful unui peduncul (lung de cca 10 cm), ce apare din mijlocul rozetei de frunze. Involucrul are foliolele dublu-seriate, iar receptaculul conic. Plantă pitică (cca 15 cm înălțime), erbacee. Frunze ovat-spatulate, crenate pe margine, adesea păroase, dispuse radial în rozetă întinsă.
Bellis perennis L. Specie care înflorește în mart.-iun. Plantă de cca 10 cm înălțime, perenă, cultivată ca bienală. Frunze ovat-spatulate așezate în formă de rozetă, din mijlocul căreia pornește un peduncul ce poartă în vîrf cîte un singur capitul format din flori, cele marginale, femele, albe sau rosee, cele centrale, galbene (Pl. 12, fig. 68).

bănuțel dex

Intrare: bănuțel
bănuțel substantiv masculin