băncuță definitie

20 definiții pentru băncuță

băncúță2 sf [At: DA / Pl: ~țe / E: bancă2 + -uță] 1-2 (Șhp) Bancă2 (mică).
băncúță3 sf [At: Lm / Pl: ~țe / E: ger Bankozettel] 1 Mică monedă de argint din trecut, în valoare de 50 de bani Si: firfiric. 2 (Îrg) Monedă de mică valoare (10-20 creițari). 3 (Lpl) Bani.
băncúță1 sf [At: Lm / V: ban- / Pl: ~țe / E: pbl ger Banknotte] 1-2 (Îrg) Ban2 de hârtie (de mică valoare).
BĂNCÚȚĂ1, băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1. – Bancă1 + suf. -uță.
BĂNCÚȚĂ2, băncuțe, s. f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. și reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creițari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.
BĂNCÚȚĂ1, băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1. – Bancă1+ suf. -uță.
BĂNCÚȚĂ2, băncuțe, s. f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. și reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creițari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.
BĂNCÚȚĂ2, băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1.
BĂNCÚȚĂ1, băncuțe, s. f. (Munt., învechit) Monedă mică de argint în valoare de 50 de bani; firfirică. Îi mărise leafa cu o băncuță pe săptămînă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 157. Dacă i s-ar preface zilele lui negre in băncuțe de argint, apoi ar fi mai bogat decît cneazul Țugui de la Bălțătești. SADOVEANU, N. F. 63. «Ce-o fi în oala aceea al vostru să fie»... Ce să vezi! poli, galbeni, patace... băncuțe, hîrtii de 20, de 100, ba și de 1000. CARAGIALE, O. II 28. ♦ (La pl.) Bani, parale. Tinerețe, haine scumpe, Cumpăra-v-aș, n-am băncuțe. HODOȘ, P. P. 153.
BĂNCÚȚĂ2, băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1.
BĂNCÚȚĂ1, băncuțe, s. f. (Înv. și reg.) Monedă mică de argint în valoare de 50 de bani; firfirică. ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din bancă2 + suf. -uță.
băncúță s. f., g.-d. art. băncúței; pl. băncúțe
băncúță (bancă mică, monedă) s. f., g.-d. art. băncúței; pl. băncúțe
BĂNCÚȚĂ s. v. bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă.
BĂNCÚȚĂ s. firfiric, (înv. și reg.) libră, pițulă, puișor.
băncuță f. 1. monedă mică de argint în valoare de 50 centime; 2. bancnotă de mică valoare [Cf. nemț. Bankozettel].
1) băncúță f., pl. e. Bancă mică.
2) băncuță, f. pl. e (germ. banko-zettel, hîrtie de bancă, supt. infl. lui băncuță 1. În Ardeal pe timpul absolutizmului, fusese niște hîrtiĭ de banĭ de 10-20 de crăițarĭ pe care scria banko-zettel, care eraŭ tipărite maĭ multe într’o foaie și se desprindeaŭ atîtea cîte trebuiaŭ să fie plătite). Trans. Pițulă, piesă de 20 de filerĭ. Munt. Dupcă de 50 de banĭ.
pițúlă f., pl. e (ung. picula). Trans. Monetă austro-ungurească de 20 filerĭ, numită și băncuță. V. tult.
BĂNCUȚĂ s. firfiric, (înv. și reg.) libră, pițulă, puișor. (Două ~ a 50 de bani.)

băncuță dex

Intrare: băncuță
băncuță substantiv feminin