Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru b─ânat

b─ân├ít1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 88728 / Pl: ~e, -uri / E: mg b├ínat] (Reg) 1-2 Stare de (durere sufleteasc─â ╚Öi) c─âin╚Ť─â. 3 (├Äe) A fi (sau a trage) (cu) ~ A regreta. 4 Sup─ârare. 5-6 (Frp; ├«e) A nu-i fi cuiva cu ~ A nu lua ├«n nume de r─âu (rug─âmintea sau) ├«ntrebarea cuiva. 7 Luare ├«n nume de r─âu. 8 M├ónie. 9 Necaz. 10 Ciud─â. 11 ├Änvinuire. 12 B─ânuial─â.
bănát2 sn vz banat
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, de jale, de triste╚Ťe, de p─ârere de r─âu. 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. ÔŚŐ Expr. A nu-i fi cuiva cu b─ânat = (ca formul─â de polite╚Ťe) a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare. ÔÇô Din magh. b├ínat.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, de jale, de triste╚Ťe, de p─ârere de r─âu. 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. ÔŚŐ Expr. A nu-i fi cuiva cu b─ânat= (ca formul─â de polite╚Ťe) a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare. ÔÇô Din magh. b├ínat.
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Transilv., Mold., Bucov.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, triste╚Ťe, jale, m├«hnire; p─ârere de r─âu. Nu te da b─ânatului Ca iarba t─âiatului, Nu-╚Ťi vinde necazului Florile obrazului. TOMA, C. V. 386. Mereu se dep─ârta de sat B─âtr├«nul, slab, cu ochii plini De lacrimi ╚Öi b─ânat. CO╚śBUC, P. I 233. N-am dus ╚Öi nu duc destul b─ânat dup─â cei trei [copii]? Acum te mai pr─âp─âde╚Öti ╚Öi tu prin cea s─âcreat─â de lume! RETEGANUL, P. V 28. L├«ng─â munte Este-o punte, ╚śi la cap─âtul pun╚Ťii Scrisu-i dorul m├«ndru╚Ťii; La cap─âtul cel─âlalt, Scrisu-i ╚Öi-al badei b─ânat, C─â s-a dus ╚Öi m-a l─âsat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 161. ÔŚŐ Expr. A-i fi b─ânat = a-i fi jale, a-i p─ârea r─âu. Mi-ar fi, nu mi-ar fi b─ânat, Daca s-ar fi m─âritat De aci al treile sat; Dar ea s-a f─âcut mireas─â De la noi a treia cas─â. ALECSANDRI, P. P. 303. 2. Sup─ârare, m├«nie, necaz, ciud─â, pic─â. Nu ╚Ötiu ce-i cu tine, C─â tot por╚Ťi b─ânat De te r├«d prin sat, ╚śi por╚Ťi jale-amar─â De te rid prin ╚Ťar─â! CO╚śBUC, P. II 145. ÔŚŐ Expr. (Ca formul─â de polite╚Ťe) A nu-i fi cu b─ânat = a nu lua rug─âmintea (sau ├«ntrebarea) cuiva ├«n nume de r─âu. ├Äntr-un t├«rziu... a-ntrebat, Privind a╚Öa pe deal, r─âzle╚Ť: Departe-i p├«n─â-n sat? S─â nu v─â fie cu b─ânat: ├«ntreb, c─â s├«nt drume╚Ť. CO╚śBUC, P. I 228. M─â rog, s─â nu fie cu b─ânat, dar ia spune-mi cum te cheam─â. SBIERA, P. 193. Nu-╚Ťi fie cu b─ânat, om bun, c─â am ╚Öuguit ╚Öi eu! CREANG─é, P. 127. Ce vrei tu? ÔÇô Noi? Bun─â pace! ╚śi de n-o fi cu b─ânat, Domnul nostru ar vrea s─â vaz─â pe m─âritul ├«mp─ârat. EMINESCU, O. I 146. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö, imputare; mustrare, ├«nfruntare. Mai pune la socoteal─â c─â ╚Öi Tr─âsnea era ├«naintat ├«n v├«rst─â, bucher de frunte ╚Öi timp ├«n felul s─âu; c─â profesorul... zicea: ┬źLua╚Ťi de ici p├«n─â ici...┬╗. ╚śi poate c─â nu ve╚Ťi aduce b─ânat nici gramaticului, nici profesorului, nici lui Tr─âsnea, ci ├«nt├«mpl─ârii, care a f─âcut pe oameni a╚Öa cum s├«nt. CREANG─é,89. Aceste b─ânaturi ╚Ťi le scriu din toat─â durerea.inimii, doresc ca ele s─â fie nemeritate. KOG─éLNICEANU, S. 218. [M├«ndra] ╚Ťi-o trimite, bade, carte, Pe de laturi Cu b─ânaturi, ├«n mijloc Par─â de foc. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 135. 4. B─ânuial─â, prepus. Ar trebui s─â m─â ceri la mama, atunci ai putea veni c├«t de des; ╚Öi ea n-ar avea nimic de b─ânuit. ÔÇô Despre b─ânat nu mi-i team─â, dar, vezi, n-am vreme s─â m─â ocup cu astfel de lucruri. CONTEMPORANUL, VII 499.- Pl. ╚Öi: (rar, 1) b─ânate (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 313).
B─éN├üT, (3) b─ânaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufleteasc─â, triste╚Ťe, jale; p─ârere de r─âu. Cu ochii plini De lacrimi ╚Öi b─ânat (CO╚śBUC). 2. Sup─ârare, necaz, ciud─â. Nu ╚Ötiu ce-i cu tine, C─â tot por╚Ťi b─ânat (CO╚śBUC). ÔŚŐ Expr. (Ca formul─â de polite╚Ťe) A nu-i fi cuiva cu b─ânat = a nu lua ├«n nume de r─âu rug─âmintea sau ├«ntrebarea cuiva. 3. ├Änvinuire, repro╚Ö; mustrare. Poate c─â nu ve╚Ťi aduce b─ânat... profesorului (CREANG─é). 4. B─ânuial─â. ÔÇô Magh. b├ínat.
bănát (mâhnire, ciudă, bănuială, reproș) (reg.) s. n., (bănuieli, reproșuri) pl. bănáturi
bănát (mâhnire, ciudă, bănuială, reproș) s. n., (reproșuri) pl. bănáturi
B─éN├üT s. v. admonestare, am─âr─âciune, b─ânuial─â, ceart─â, certare, ciocul-cucoarei, ciud─â, dojan─â, dojenire, gelozie, imputare, imputa╚Ťie, invidie, ├«ntristare, ├«nvinuire, m├óhnire, moral─â, mustrare, necaz, ne├«ncredere, observa╚Ťie, pic─â, pizm─â, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, pornire, priboi, ranchiun─â, repro╚Ö, sup─ârare, suspiciune, triste╚Ťe, vin─â.
b─ân├ít (b─ân├íturi), s. n. ÔÇô 1. Necaz, sup─ârare, am─âr─âciune. ÔÇô 2. Ciud─â, pizm─â. ÔÇô 3. B─ânuial─â. Mag. b├ínat (G├íldi, Dict., 103), cf. b─ânui.
B─éN├üT ~uri n. pop. Dispozi╚Ťie rea; indispozi╚Ťie; sup─ârare. * A nu-i fi (cuiva) cu ~ a nu-i fi (cuiva) cu sup─ârare; a nu lua ├«n nume de r─âu. /<ung. b├ínat
b─ânat n. Mold. Tr. necaz, sup─ârare: ╚Öi de nÔÇÖo fi cu b─ânat, Domnul nostru ar vrea s─â vaz─â pe m─âritul ├«mp─ârat EM. [Ung. B├üNAT].
b─ân├ít n., pl. ur─ş (ung. b├ínat). Trans. Mold. Necaz, m├«hnire, c─âin╚Ť─â. Dor, jale. M├«nie, sup─ârare. S─â nu-╚Ťi fie cu b─ânat, s─â nu te superi b─ânu─şnd ceva. A avea b─ânat pe cineva, asupra lu─ş, a avea necaz pe el. A aduce b─ânat cu─şva, a-l mustra. B─ânu─şal─â, prepus.
b─ânat s. v. ADMONESTARE. AM─éR─éCIUNE B─éNUIAL─é. CEART─é. CERTARE. CIOCUL-CUCOAREI. CIUD─é. DOJAN─é. DOJENIRE. GELOZIE. IMPUTARE. IMPUTA╚ÜIE. INVIDIE. ├ÄNTRISTARE. ├ÄNVINUIRE. M├ÄHNIRE. MORAL─é. MUSTRARE. NECAZ. NE├ÄNCREDERE. OBSERVA╚ÜIE. PIC─é. PIZM─é. PLISCUL-COCORULUI. PLISCUL-CUCOAREI. PORNIRE. PRIBOI. RANCHIUN─é. REPRO╚ś. SUP─éRARE. SUSPICIUNE. TRISTE╚ÜE. VIN─é.
b─ân├ít, b─ânaturi, s.n. ÔÇô (reg.) Necaz, sup─ârare, m├óhnire: ÔÇ×S─â n-am prunc de leg─ânat / Mi-a╚Ö tr─âi tot cu b─ânatÔÇŁ (Calendar, 1980: 17). ÔÇô Din magh. b├ínat ÔÇ×triste╚Ťe, m├óhnireÔÇŁ (Galdi, cf. DER; MDA).
B─ân/a, -aru, -at, -─â╚Ťoiu, -au v. Ban I 3, 13, 18, 19.
a-i fi cu b─ânat expr. (reg.) a se sup─âra; a se sim╚Ťi jignit / ofensat.

B─ânat dex online | sinonim

B─ânat definitie

Intrare: b─ânat
b─ânat substantiv neutru
Intrare: B─ânat
B─ânat