Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru b─âls─âmit

b─âls─âma vt [At: NEGRUZZI, S. II, 156 / V: balsama / Pzi: ~m├ęz / E: balsam + -a] 1 A ├«mb─âls─âma (un cadavru) Si: a b─âls─âmi (1), a ├«mb─âls─âmi (1). 2 A face s─â se r─âsp├óndeasc─â un miros foarte pl─âcut (├«n aer) Si: ├«mb─âls─âma, b─âls─âmi (2), a ├«mb─âls─âmi (2).
b─âls─âm├ít2, ~─â a [At: ALEXANDRESCU, M. 77 / V: balsam-2 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: b─âls─âma] 1 (Rar) ├Ämb─âls─âmat2. 2-3 (├Änv) Care a fost (uns sau) impregnat cu balsam Si: b─âls─âmit2 (2-3). 4 (Fig) Parfumat2.
bălsămát1 sn [At: DA / V: balsam-1 / Pl: ~uri / E: bălsăma] (Rar) 1 Îmbălsămare (1). 2 Parfumare.
bălsămi vt [At: DA / Pzi: ~mesc / E: balsam] 1-2 (Înv) A bălsăma (1-2).
b─âls─âm├şt1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: b─âls─âmi] 1 (├Änv) ├Ämb─âls─âmare (1). 2 Parfumare.
b─âls─âm├şt2, ~─â a [At: MDA ms / Pl: ~i╚Ťi, ~e / E: b─âls─âmi] 1 (├Änv) ├«mb─âls─âmat2 (1). 3 B─âls─âmat2 (2-3). 4 Parfumat2.
B─éLS─éM├ü, b─âls─âmez, vb. I. Tranz. (Rar) A ├«mb─âls─âma. [Var.: b─âls─âm├ş vb. IV] ÔÇô Din. balsam.
B─éLS─éM├üT, -─é, b─âls─âma╚Ťi, -te, adj. (Rar) ├Ämb─âls─âmat. [Var.: b─âls─âmit, -─â adj.] ÔÇô V. b─âls─âma.
B─éLS─éM├Ź vb. IV v. b─âls─âma.
B─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. b─âls─âmat.
B─éLS─éM├ü, b─âls─âmez, vb. I. Tranz. (Rar) A ├«mb─âls─âma. [Var.: b─âls─âm├ş vb. IV] ÔÇô Din balsam.
B─éLS─éM├üT, -─é, b─âls─âma╚Ťi, -te, adj. (Rar) ├Ämb─âls─âmat. [Var.: b─âls─âmit, -─â adj.] ÔÇô V. b─âls─âma.
B─éLS─éM├Ź vb. IV v. b─âls─âma.
B─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. b─âls─âmat.
BĂLSĂMÁ vb. I v. îmbălsăma.
BĂLSĂMI vb. IV v. îmbălsăma.
B─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. ├«mb─âls─âmat.
├ÄMB─éLS─éM├ü, ├«mb─âls─âmez, vb. I. Tranz. 1. (Mai ales despre flori) A parfuma, a ├«nmiresma aerul. Florile rare ├«mb─âls─âmau aerul cu miresmele lor puternice, ├«mprosp─âtate peste noapte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 10. 2. A ├«mbiba, a impregna un cadavru cu substan╚Ťe care au proprietatea de a ├«mpiedica sau a ├«nt├«rzia putrefac╚Ťia. ÔÇô Variante: balsam├í, b─âls─âm├í (NEGRUZZI, S. II 156) vb. I, b─âls─âm├ş (B─éLCESCU, O. II 267), ├«mb─âls─âm├ş (MACEDONSKI, O. II 267) vb. IV.
├ÄMB─éLS─éM├üT, -─é, ├«mb─âls─âma╚Ťi, -te, adj. 1. Care r─âsp├«nde╚Öte un miros foarte pl─âcut; ├«n care s-a r─âsp├«ndit un miros foarte pl─âcut; parfumat, ├«nmiresmat. Pr─âv─âlii ├«mb─âls─âmate de cafea nu crud─â, verde ╚Öi tare, ci pr─âjit─â, uleioas─â, gras─â sau r├«╚Önit─â, cu mireasma tare ╚Öi ├«mb─ât─âtoare. DUMITRIU, N. 265. Deschise ferestrele ╚Öi aerul proasp─ât, ├«mb─âls─âmat al prim─âverii n─âv─âli ├«n odaie. AG├ÄRBICEANU, S. P. 101. Cred c─â saltelele biblice ale regelui Solomon nu erau nici mai moi, nici mai mirositoare dec├«t a╚Öternutul meu de iarb─â ├«mb─âls─âmat─â ╚Öi cosit─â din ajun. HOGA╚ś, M. N. 70. 2. (Despre cadavre) ├Ämbibat, impregnat cu substan╚Ťe care ├«mpiedic─â sau ├«nt├«rzie putrefac╚Ťia. ÔÇô Variante: ├«mb─âls─âm├şt, -─â (MACEDONSKI, O. I 64), balsam├ít, -─â, b─âls─âm├şt, -─â (ODOBESCU, S. III 202, ALEXANDRESCU, M. 77) adj.
BĂLSĂMÁ vb. I. v. îmbălsăma.
BĂLSĂMÁT, -Ă adj. v. îmbălsămat.
B─éLS─éM├Ź vb. IV. v. ├«mb─âls─âma.
B─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. ├«mb─âls─âmat.
b─âls─âm├í vb., ind. prez. 1 sg. b─âls─âm├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. b─âls─âme├íz─â
b─âls─âm├Č v. a ├«mb─âls─âma (poetic): a sa dulce suflare ─âst aer b─âls─âme╚Öte GR. AL.
bălsămit a. îmbălsămat: mirosul bălsămit al pajiștei OD.

B─âls─âmit dex online | sinonim

B─âls─âmit definitie

Intrare: b─âls─âma
b─âls─âmi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
b─âls─âma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: b─âls─âmat
b─âls─âmit adjectiv
b─âls─âmat
Intrare: b─âls─âmit
b─âls─âmit