Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru bălăuc
bălăúc, ~ă a [At: SEVASTOS, N. 106 / P: ~lă-uc / Pl: ~uci, -uce / E: bălai + -uc] 1-2 (Pfm) Blonduț.
BĂLĂÚC, -Ă, bălăuci, -e, adj. (Reg.) Bălăior. – Bălai + suf. -uc.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BĂLĂÚC, -Ă, bălăuci, -ce, adj. (Reg.) Bălăior. – Bălai + suf. -uc.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
bălăúc (reg.) adj. m., pl. bălăúci; f. bălăúcă, pl. bălăúce
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
bălăuc adj. m., pl. bălăúci; f. sg. bălăúcă, pl. bălăúce
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
BĂLĂÚC adj. v. bălăiel, bălăior, bălănel, bălănuț.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
bălăuc adj. v. BĂLĂIEL. BĂLĂIOR. BĂLĂNEL. BĂLĂNUȚ.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Bălăuc dex online | sinonim
Bălăuc definitie
Intrare: bălăuc
bălăuc adjectiv
