bălăngănitor definitie

7 definiții pentru bălăngănitor

bălăngănitor, ~oare a [At: MACEDONSKI, O. III, 100 / Pl: ~i, ~oare / E: bălăngăni + -tor] 1-3 Bălăngănit2 (1-3). 4-6 Care (se) bălăngănește (1-3). 7 Bălăbănit2. 8 Legănat2.
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Rar; despre clopote) Care bălăngănește. – Bălăngăni + suf. -tor.
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngănește. – Bălăngăni + suf. -tor.
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngănește, care sună; sonor. Clopotele bisericii... își alinau prelungirile bălăngănitoare. MACEDONSKI, O. III 100.
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngănește. – Din bălăngăni + suf. -(i)tor.
bălăngănitór (rar) adj. m., pl. bălăngănitóri; f. sg. și pl. bălăngănitoáre
bălăngănitór adj. m., pl. bălăngănitóri; f. sg. și pl. bălăngănitoáre

bălăngănitor dex

Intrare: bălăngănitor
bălăngănitor adjectiv