Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru băitănaș

băietănáș sm [At: SADOVEANU, N. F. 46 / P: bă-ie- / V: băe-, băit- / Pl: ~i / E: băietan + -aș] 1-2 (Șhp) Băietan (1) (mic).
băitănáș sm vz băietănaș
BĂIETĂNÁȘ, băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.] – Băietan + suf. -aș.
BĂITĂNÁȘ s. m. v. băietănaș.
BĂIETĂNÁȘ, băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.] – Băietan + suf.-aș.
BĂITĂNÁȘ s. m. v. băietănaș.
BĂIETĂNÁȘ, băietănași, s. m. (Regional) Diminutiv al lui băietan. Intrară pe rînd, repeziți peste prag, vreo cinci băietănași. CAMILAR, N. II 270. Deasupra pantalonilor, băietănașul purta o cămașă. SADOVEANU, N. F. 53. – Variantă: băitănáș (SADOVEANU, F. J. 284) s. m.
BĂITĂNÁȘ s. m. v. băietănaș.
BĂIETĂNÁȘ, băietănași, s. m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáș s. m.]
BĂITĂNÁȘ s. m. v. băietănaș.
băietănáș (rar) s. m., pl. băietănáși
băietănáș s. m., pl. băietănáși

Băitănaș dex online | sinonim

Băitănaș definitie

Intrare: băietănaș
băitănaș
băietănaș substantiv masculin
Intrare: băitănaș
băitănaș