Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

53 defini╚Ťii pentru b─âi

báie3 sf [At: DA / Pl: băi / E: fr baie] (Ggf) Golf mic cu deschidere îngustă spre largul mării.
báie2 sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 21v/11 / Pl: băi / E: mg bánya] 1 (Îrg) Mină1 din care se extrag metale, minerale etc. 2 (Reg; îc) Vâlva-băilor Zână răuvoitoare, care ia aurul băilor1 (1).
b├íie1 sf [At: CORESI, ap. HEM 2344 / Pl: bai / E: ml bannea (balnea), cf rs đ▒ađŞĐĆ] 1 ├Änc─âpere special dotat─â unde se spal─â cineva Si: (fam) sc─âldat, ├«mb─âiere, (pop) scald─â, (reg) sc─âldu╚Ö─â, sc─âldu╚Öc─â. 2 Vas special pentru sp─âlat Si: cad─â, dup─â, feredeu, sc─âld─âtoare. 3 Ap─â de sp─âlat. 4-5 (Mol; ├«e) Tot (sau cam) de-o ÔÇô De aceea╚Öi categorie sau de acela╚Öi fel. 6 (├Äs) ÔÇô de s├ónge Cantitate mare de s├ónge pierdut─â de cineva. 7 (Pex; ├«as) M─âcel. 8 (╚ś├«s ÔÇô public─â) Cl─âdire amenajat─â cu instala╚Ťii speciale pentru baie1 (1). 9 (Pan; udt) Expunere a corpului (gol), ├«n scop (igienic sau) curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 10 (├Änv; udt) Botez. 11 (├Änv) Closet. 12 Recipient de lemn, de metal etc. ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â pentru realizarea unor opera╚Ťii tehnice. 13 (Pex) Lichid, solu╚Ťie de s─âruri ├«n care se introduc, pentru a fi tratate chimic, diferite materiale. 14 (Lpl) Sta╚Ťiune balnear─â.
b─â├ş1 vtr [At: CONTEMPORANUL I, 205 / V: b─âia / P: b─â-i / Pzi: -esc / E: baie1 + -i] (Rar) A (se) sc─âlda.
b─â├ş2 [At: LB / P: b─â-i / Pzi: -esc / E: din baie2 + -i] 1 vi (├Ärg) A lucra la o min─â. 2 vt (Trs) A exploata o min─â.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Sc─âldat, ├«mb─âiere. 2. Cad─â, vas special de ├«mb─âiat; feredeu. ÔÖŽ Ap─â de ├«mb─âiat. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = v─ârsare mare de s├ónge, m─âcel. ÔÖŽ Cl─âdire cu instala╚Ťii speciale de ├«mb─âiere; p. restr. ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. (Urmat de determin─âri) Expunere a corpului (gol), ├«n scop igienic sau curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii tehnice; p. ext. lichidul, solu╚Ťia chimic─â etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Sta╚Ťiune balnear─â. [Pr.: ba-ie] ÔÇô Lat. bannea (=balnea). Cf. sl. banja.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â1 (din care se extrag minerale). [Pr.: ba-ie] ÔÇô Din magh. b├ínya.
B─é├Ź1, b─âiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. ÔÇô Din baie1.
B─é├Ź2, b─âiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra ├«ntr-o min─â (de aur). ÔÇô Din baie2.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â1 (din care se extrag mineralele). [Pr.: ba-ie] ÔÇô Din magh. b├ínya.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Sc─âldat, scald─â, ├«mb─âiere. 2. Cad─â, vas special de ├«mb─âiat; feredeu. ÔÖŽ Ap─â de ├«mb─âiat. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = cantitate mare de s├ónge pierdut─â de cineva; p. ext. m─âcel. ÔÖŽ Cl─âdire cu instala╚Ťii speciale de ├«mb─âiere; p. restr. ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. (Urmat de determin─âri) Expunere a corpului (gol), ├«n scop igienic sau curativ, la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie chimic─â etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii tehnice; p. ext. lichidul, solu╚Ťia chimic─â etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Sta╚Ťiune balnear─â. [Pr.: ba-ie] ÔÇô Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.
B─é├Ź1, b─âiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. ÔÇô Din baie1.
B─é├Ź2, b─âiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra ├«ntr-o min─â (de aur). ÔÇô Din baie2.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Mai ales ├«n Transilv.) Min─â1. ├Än tot ╚Ťinutul Sibenbirgen ( = Transilvania) s├«nt b─âi de aur, argint, aram─â. GOLESCU, ├Ä. 31. ÔŚŐ (├Än toponimice) Baia Mare. Baia de Aram─â.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Cufundare a trupului ├«n ap─â (├«n scop igienic, fiind ├«nso╚Ťit─â de sp─âlarea corpului, sau ├«n scop curativ); ├«mb─âiere. V. sc─âldare. A face baie. Costum de baie. ÔŚŐ (Metaforic) La poduri au s─â ias─â dedesubt B─âlaurii cu capetele ╚Öapte... Dar am s─â fac ├«n s├«ngele lor baie. BENIUC, V. 72. ÔÖŽ Baie de aburi = expunere a trupului la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â sau a aerului umed ├«nc─âlzit. Baie de soare = expunere a trupului (gol) la ac╚Ťiunea razelor solare. Baie de aer = expunere a trupului (gol) la ac╚Ťiunea aerului (├«n aer liber sau ├«n stabilimente amenajate anume pentru aceasta). 2. Cada (sau putina) ├«n care se ├«mb─âiaz─â cineva. Mi-am cump─ârat o baie de zinc. 3. Apa ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. Trecu ├«nainte, poruncind s─â i se ├«nc─âlzeasc─â baia. DUMITRIU, B. F. 91. I se p─ârea numai c─â-n luciul b─âii, plin─â de l─âcr├«mele ei, vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. EMINESCU, N. 28. ÔŚŐ (Poetic) Ca dintr-o baie de s├«nge soarele ie╚Öea din mare, ├«nro╚Öind marginea norului sub care se strecura gr─âbit. CAZABAN, V. 23. ├Än baie te-oi ├«mb─âia, Cu tine c─â m-oi sc─âlda, ├«n baie de lapte dulce, D-aicea nu te-i mai duce. TEODORESCU, P. P. 89. ÔŚŐ Expr. Cald ca ├«n baie = foarte cald. Baie de s├«nge = v─ârsare (mare) de s├«nge, m─âcel. 4. Stabiliment public amenajat pentru ├«mb─âiat, prev─âzut cu instala╚Ťii de aburi sau aer cald, du╚Öuri etc. Ceva mai sus, dincolo de schitul Lainici, se v─âd urmele unor b─âi romane ╚Öi ale unui drum de piatr─â, tot de pe vremile acelea. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 133. ÔÖŽ Camer─â ├«ntr-o locuin╚Ť─â particular─â, prev─âzut─â cu instala╚Ťia necesar─â pentru ├«mb─âiat. 6. Recipient de lemn, de metal sau de alt material, ├«n care se pune un lichid (ap─â, ulei, diferite solu╚Ťii, metale topite etc.) ├«n vederea unor opera╚Ťii industriale sau chimice; p. ext. lichidul ├«nsu╚Öi, solu╚Ťia, metalul topit etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. Baie metalic─â. Baie de galvanizare. Baie de developare. 7. (Numai la pl.) Nume generic dat localit─â╚Ťilor ├«n care se g─âsesc izvoare de ape termale sau minerale cu propriet─â╚Ťi curative; sta╚Ťiune balnear─â. S├«nt trimis la b─âi. B─âile Herculane. Ôľş ├Änso╚Ťisem pe tat─â-meu la b─âile de la Balta Alb─â. ODOBESCU, S. III 21.
B─é├Ź, b─âiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie; a se ├«mb─âia, a se sc─âlda. (Fig.) [Burghezii] tr├«ndavi, lacomi, m├«ndri se scald ╚Öi se b─âiesc ├«n lacrimi de-a mul╚Ťimii. CONTEMPORANUL, I 205.
B├üIE2, b─âi, s. f. (Reg.) Min─â. ÔÇô Magh. b├ínya.
B├üIE1, b─âi, s. f. I. 1. Cufundare a corpului ├«n ap─â, ├«n scop igienic sau curativ; ├«mb─âiere. V. sc─âldare. 2. Cada sau putina ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. ÔÖŽ Apa ├«n care cineva se ├«mb─âiaz─â. ÔŚŐ Expr. Baie de s├ónge = v─ârsare de s├ónge; m─âcel. ÔÖŽ Stabiliment public cu instala╚Ťii speciale servind pentru ├«mb─âiere; ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiere. 3. Expunerea corpului (gol) la ac╚Ťiunea vaporilor de ap─â, a soarelui, a aerului etc., ├«n scop igienic sau curativ. 4. Recipient ├«n care se pune un lichid, o solu╚Ťie etc. ├«n vederea unor opera╚Ťii industriale sau chimice; lichidul, solu╚Ťia etc. ├«n care se fac asemenea opera╚Ťii. II. (La pl.) Nume dat localit─â╚Ťilor ├«n care se g─âsesc izvoare de ap─â termal─â sau mineral─â cu propriet─â╚Ťi curative. ÔÇô Lat. *baneum (v. sl. banja).
B─é├Ź1, b─âiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie. ÔÇô Din baie1.
B─é├Ź2, b─âiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra ├«n min─â. ÔÇô Din baie2.
Báia Máre s. propriu f., g.-d. Bắii Mari
báie s. f., art. báia, g.-d. art. bắii; pl. băi
b─â├ş (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. b─âi├ęsc, imperf. 3 sg. b─âi├í; conj. prez. 3 s─â b─âi├ísc─â
báie (îmbăiere, cadă, mină) s. f., art. báia, g.-d. art. băii; pl. băi
b─â├ş (a face baie, a lucra ├«ntr-o min─â) vb., ind. prez. l sg. ╚Öi 3 pl. b─âi├ęsc, imperf. 3 sg. b─âi├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. b─âi├ísc─â
BÁIE s. 1. v. îmbăiere. 2. v. cadă. 3. baie de soare v. plajă.
BÁIE s. v. closet, mină, ocnă, subteran, toaletă, vece.
B─é├Ź vb. v. ├«mb─âia, sc─âlda.
B├üIE b─âi f. 1) Cufundare a corpului ├«n ap─â (cald─â), ├«n alt lichid sau ├«ntr-o substan╚Ť─â pulverulent─â (cu scop igienic, curativ sau din pl─âcere). A face ~. 2) Ap─â (sau alt lichid) folosit─â pentru ├«mb─âiat; sc─âld─âtoare. * ~ de s├ónge a) cantitate mare de s├ónge, pierdut─â de cineva; b) v─ârsare de s├ónge; m─âcel. 3) Cl─âdire sau ├«nc─âpere special amenajat─â pentru ├«mb─âiat. ~ public─â. 4) Vas mare pentru ├«mb─âiat; cad─â. A se sp─âla ├«n ~. 5) Expunere a corpului (gol) la ac╚Ťiunea diferitor factori externi (├«n scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate av├ónd izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; sta╚Ťiune balnear─â. A pleca la b─âi. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor opera╚Ťii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide ╚Öi solu╚Ťii. 8) Lichid sau solu╚Ťie chimic─â folosite pentru efectuarea unor asemenea opera╚Ťii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. b─âii; Sil. ba-ie] /<sl. banja
Baia f. odinioar─â ora╚Ö, azi sat ├«n jud. F─âlticeni cu 3400 loc. Victoria lui ╚śtefan cel Mare asupra Ungurilor (1467). ÔĽĹ V. Ofenbaia.
Baia-de-Aram─â f. 1. comun─â urban─â ├«n jude╚Ťul Mehedin╚Ťi, plaiul Clo╚Öani: 2000 loc. T├órg s─âpt─âm├ónal. Pozi╚Ťie pitoresc─â. Mine de aram─â, redeschise ├«n timpul din urm─â; 2. schit ├«n comuna cu acela╚Ö nume.
Baia-de-Cri╚Ö f. sau K├Âr├Âsb├ínya, or─â╚Öel a╚Öezat pe Crisul-Alb, ├«n comitatul Huniedoara cu mine de aur ╚Öi de argint.
Baia-de-Fier f. comună în jud. Gorjiu cu 1500 loc.
Baia-Mare f. ora╚Ö ├«n Maramure╚Ö, numit de Unguri Nagy-B├ínya, aproape de grani╚Ťa Transilvaniei, cu mine de aur, argint ╚Öi plumb.
baie f. 1. cufundarea corpului ├«n ap─â: am f─âcut o baie; 2. apa ├«n care se scald─â: baia e cald─â; 3. localul unde se afl─â baia: m─â duc la baie; 4. cada ├«n care se face baia; 5. camer─â tare ├«nc─âlzit─â ca s─â fac─â sÔÇÖasude: aci e ca ├«ntrÔÇÖo baie; 6. pl. ├«n special, de locuri cu izvoare de ape minerale, unde merge lumea vara spre a face b─âi pentru s─ân─âtate: a plecat la b─âi; 7. Tr. (├«nvechit) locul de unde se scoteau mineraiuri (aram─â, fier) ca Baia de Aram─â. [Slav. BAN─ČA; pentru sensul 7, cf. ung. banya, min─â ╚Öi it. bagno, ocn─â].
*2) b├í─şe f. (fr. baie, d. mlat. baia, port). Golf mic.
1) b├í─şe f., pl. b─â─ş (vsl. ban─şa, ba─şe, ung. b├ínya, ba─şe, min─â, ocn─â, d. it. bagno, ba─şe, arest, lat. b├ílneum, ba─şe. V. balnear). Ap─â sa┼ş alt lichid ├«n care te scalz─ş: o baie cald─â. Sc─âld─âtur─â, ac╚Ťiunea de a te sc─âlda: a face o ba─şe. Localu, camera sa┼ş vasu ├«n care te scalz─ş: ba─şa comunal─â, o ba─şe de zinc. Balie, g─âletar. Min─â, ocn─â. (Vechi) Pl. Stabiliment de b─â─ş de ape termale sa┼ş minerale: a pleca la b─â─ş. Ba─şe de abur, ba─şe f─âcut─â ├«n abur de ap─â clocotit─â. Ba─şe de soare, ac╚Ťiunea de a te expune dezbr─âcat razelor soarelui p. a te vindeca. Ba─şe de s├«nge, b─ât─âlie crunt─â. Ba─şe de sudoare, asudare excesiv─â. A fi cald ba─şe (sa┼ş ca ├«n ba─şe) a fi foarte cald ├«ntrÔÇÖo camer─â. V. legni╚Ť─â.
baie s. v. CLOSET. MIN─é. OCN─é. SUBTERAN. TOALET─é. VECE.
BAIE s. 1. îmbăiere, scăldare, scăldat, (pop.) scaldă, scăldătoare, (Mold.) scăldăciune, (înv.) scăldătură. (~ copilului.) 2. cadă, vană, (înv. și pop.) scăldătoare, (înv. și reg.) scăldătură, (Mold., Bucov. și Transilv.) feredeu, (Transilv., Ban. și Mold.) scaldă, (prin Transilv.) șiroadă. (Apa era fierbinte în ~.) 3. baie de soare = plajă. (~ pe malul mării.)
băi vb. v. ÎMBĂIA. SCĂLDA.
p├ęrl─â de b├íie sint. s. 1985 Mic─â pastil─â parfumat─â ╚Öi colorat─â de pus ├«n apa de baie v. emoliere
b├íie, b─âi, s.f. ÔÇô 1. Exploatare minier─â subteran─â; min─â; ocn─â. ÔÖŽ (top.) Baia Mare, Baia-Sprie, Baia Bor╚Öa, B─âi╚Ťa, B─âi╚Ťa de sub Codru, B─âiu╚Ť, Str├ómbu B─âiu╚Ť, Chiuzbaia (localit─â╚Ťi ├«n jude╚Ťul Maramure╚Ö). ÔÖŽ (top.) Baia Piticilor, galerie de min─â situat─â pe Valea Chiuzb─âii, la cota +520 m, pe un versant al Dealului Herja. Urm─âre╚Öte filonul Clementina. Nu exist─â urme de dalt─â sau ╚Öpi╚Ť pe tavan sau pe pere╚Ťi; se presupune c─â s-au folosit icuri de lemn sau metal. Galerii cu denumiri ╚Öi caracteristici asem─ân─âtoare (├«n─âl╚Ťimea ├«ntre 0,50 ╚Öi 1,20 m) se mai g─âsesc pe Dealul Crucii (Galeria de Fum), ├«n Baia-Sprie (Cr─âp─âtura Zorilor), pe Valea Ro╚Öie (Galeria Galben─â), la ╚śurde╚Öti (Pe╚Ötera Piticilor). 2. (├«nv.) Carier─â de piatr─â (Bor╚Öa, Giule╚Öti). Baie de piatr─â = pietr─ârie (ALRRM, 1973: 675). 3. Pe╚Öter─â: Baia lui Schneider, pe╚Öter─â situat─â pe versantul sudic al Dealului Popii, la 1.200 m altitudine, ├«n apropiere de Valea Vinului (├«n Mun╚Ťii Maramure╚Öului). Galeria principal─â ╚Öi ramifica╚Ťiile au o lungime de 791 m (Portase, 2006: 15). 4. Slatin─â (Ap╚Öa de Jos, Biserica Alb─â). 5. Sta╚Ťiune balnear─â sezonier─â, de interes local. ├Än Maramure╚Ö au func╚Ťionat, pe parcursul sec. XX, circa 28 de stabilimente balneare, ├«n mai multe loca╚Ťii din jude╚Ť, ├«n jurul surselor hidrominerale. Apa era captat─â din izvoare cu ajutorul unor instala╚Ťii improvizate ╚Öi deversat─â, la ├«nceput, ├«n gropi s─âpate ├«n p─âm├ónt; ├«nc─âlzirea apei se f─âcea cu bolovani ├«ncin╚Öi ├«n foc. Mai t├órziu s-au folosit ciubere, butoaie de lemn cu cep, c─âzi de lemn, vane de tabl─â etc. Localnicii se tratau, pe timpul verii, de diferite afec╚Ťiuni. Primele b─âi ├«n jude╚Ť au func╚Ťionat la Valea Vinului (1830), M─âgureni (1860), ╚śuligu, pe Valea Vaserului (1879), D─âne╚Öti (1883), S─âp├ón╚Ťa (1890), Stoiceni (1890), Usturoiu (1900), Apa S─ârat─â (1904) (v. N─âdi╚Öan, 2012: 176-177). ÔÖŽ (top.) B─âi╚Ťa, v├órf (1.670 m) ├«n Mun╚Ťii Maramure╚Öului (Culmea Ro╚Öu╚Önei, masivul Pietrosu-Bard─âu) (Posea, 1980: 27). ÔÇô Lat. *bannea (= balnea ÔÇ×camer─â de baie, baie public─âÔÇŁ), cf. it. bagno, fr. bain, sp. ba├▒o, port. banho (DER, MDA). Cuv. rom > magh. banya (DER).
b├íie, b─âi, s.f. ÔÇô 1. Exploatare minier─â subteran─â; min─â; ocn─â. 2. Carier─â de piatr─â (Bor╚Öa, Giule╚Öti). Baie de piatr─â = pietr─ârie (ALR 1973: 675). ÔÖŽ Baia Mare, Baia-Sprie, B─âi╚Ťa, B─âi╚Ťa de sub Codru, B─âiu╚Ť (localit─â╚Ťi ├«n jude╚Ťul Maramure╚Ö). ÔÇô Lat. *bannea, balnea, cf. it. bagno, fr. bain, sba├▒o, port. banho (DER); Magh. banya provine din rom. (DER).
BAIA MARE 1. Depr. tectono-eroziv─â situat─â la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, pe valea S─âsarului (bazinul Some╚Öului), cu larg─â ie╚Öire spre C. Some╚Öului (├«n NV). Supr.: 675 km2. Relief de lunc─â, de terase ╚Öi piemonturi cu alt. absolute ├«ntre 140 ╚Öi 320 m. Clim─â bl├«nd─â, de ad─âpost, cu temp. medie anual─â de 9,4┬░C ╚Öi precipit. variabile (690-1.040 mm). P─âduri de castan comestibil. Culturi de cereale; pomicultur─â (meri); viticultur─â; legumicultur─â. Cre╚Öterea animalelor. Expl. de min. complexe pe rama nordic─â a depr. Izv. minerale. Zon─â turistic─â. 2. Municipiu ├«n NV Rom├óniei, la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, ├«n depr. cu acela╚Öi nume, la 220 m alt., re╚Öed. jud. Maramure╚Ö; 154.094 loc. (1991). Aeroport. Cel mai important centru al ind. metalurgiei neferoase rom├óne╚Öti (aur, argint, plumb, zinc, cupru). Constr. de ma╚Öini unelte, accesorii ╚Öi scule, de utilaj minier, de material rulant feroviar ╚Öi rutier; mat. de constr. (c─âr─âmid─â, faian╚Ť─â), prelucr. lemnului (mobil─â, dog─ârie ╚Öi butoaie), conf., produse alim. (mor─ârit, panifica╚Ťie, prelucr. fructelor, preparate din lapte ╚Öi carne). Filatur─â ╚Öi ╚Ťes─âtorie de bumbac. Universitate ╚Öi colegiu tehnic, teatru de stat, filarmonic─â, muzeu istoric. Monumente: turnul-clopotni╚Ť─â (sec. 15), ridicat pe l├«ng─â Biserica Sf. ╚śtefan, ast─âzi d─âr├«mat─â; case (sec. 17), Biserica Sf. Treime ╚Öi m─ân─âstire minorit─â (sec. 18). Atestat documentar ├«n 1327; din 1467 ora╚Ö liber regal; important centru minier, me╚Öte╚Öug─âresc ╚Öi cultural; aici au func╚Ťionat un colegiu reformat ╚Öi un gimnaziu catolic (sec. 17). Declarat municipiu ├«n 1968. ÔÇô Colonia de pictur─â de la ~, grupare artistic─â ├«ntemeiat─â ├«n 1896. Promova pictura ├«n aer liber, ├«n opozi╚Ťie cu academismul. Din 1902 ├«╚Öi continu─â activitatea prin ├«nfiin╚Ťarea ╚ścolii libere de Pictur─â; ├«ntre 1927 ╚Öi 1936 func╚Ťioneaz─â ╚ścoala de Pictur─â. Reprezentan╚Ťi: Simion Corbul Hol├│sy, Alexandru Ziffer, Eugen Pascu, Cz├│bel B├ęla, Andrei Mikol├í, Petre Abrudan.
B─éILE 1 MAI, sta╚Ťiune balneoclimateric─â ├«n NV Rom├óniei, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49┬░C), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice ╚Öi centrale, endocrine, metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficien╚Ťe locomotorii. Aici se afl─â Lacul Pe╚Ťea (rezerva╚Ťie natural─â, 4 ha), cu temp. constant─â de 30┬░C.
B─éILE FELIX, sta╚Ťiune balneoclimateric─â interna╚Ťional─â, situat─â ├«n NV Rom├óniei, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (20-48┬░C), bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, u╚Öor radioactive, indicate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale etc.
B─éILE GOVORA, ora╚Ö ├«n jud. V├«lcea, pe r├«ul Hin╚Ťa, afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf., ╚Ťes─âturi, preparate din carne. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite ├«n 1860) folosite ├«n terapia afec╚Ťiunilor reumatismale, neurologice, periferice ╚Öi centrale, respiratorii, digestive, urinare etc.; n─âmol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie ╚Öi boli respiratorii pentru copii. ├Än apropiere, ├«n satul Govora, se afl─â M─ân─âstirea Govora. Aici, domnul Matei Basarab a instalat o tiparni╚Ť─â de sub teascurile c─âreia a ie╚Öit, ├«n 1640, Pravila de la Govora. Declarat ora╚Ö ├«n 1930.
B─éILE HERCULANE, ora╚Ö ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, cu ape termale (55┬░C), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute ╚Öi folosite din epoca roman─â. Sta╚Ťiunea este indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche sta╚Ťiune balneoclimateric─â din Rom├ónia, atestat─â documentar ca atare din anul 153 ├«. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Pe╚Ötera Ho╚Ťilor (la N de sta╚Ťiune), atest─â locuirea din Paleoliticul inferior p├«n─â ├«n epoca feudal─â. Muzeu de istorie.
B─éILE OL─éNE╚śTI, ora╚Ö ├«n jud. V├«lcea, pe r├«ul Ol─âne╚Öti, afl. al Oltului; 4.820 loc. (1991). Conf., mat. de constr. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfuroase, feruginoase, alcaline, magneziene, renumite ├«n tratarea bolilor de ficat, stomac ╚Öi rinichi. Climat sedativ de ad─âpost. Case populare de tip v├«lcean, case de t├«rgove╚Ťi din sec. 17-19, biserica Sf. Nicolae (1718). ├Än apropiere, schitul Iezeru (sec. 16, refaceri din sec. 18). Atestat documentar ├«n 1527; declarat ora╚Ö ├«n 1950.
B─éILE TU╚śNAD, ora╚Ö ├«n jud. Harghita, pe Olt, ├«n S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, clorosodice, calcice, magneziene, bicarbonate, folosite ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor cardiovasculare, reumatismale, ale c─âilor urinare ╚Öi ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic ÔÇ×Sf├«nta AnaÔÇŁ, tinovul Moho╚Ö). Men╚Ťionat documentar, ca a╚Öezare rural─â, ├«n 1421. Declarat ora╚Ö ├«n 1968, dat─â p├«n─â la care s-a numit Tu╚Önad-B─âi.
GEOAGIU-B─éI, sat ├«n com. Geoagiu, jud. Hunedoara; sta╚Ťiune balneoclimateric─â cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5┬░C), hipotone recomandate recomandate ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor digestive, hepatice etc.
MALNA╚ś-B─éI, sat ├«n com. Malna╚Ö, jud. Covasna, sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes general, sitaut la 505 m alt., ├«n defileul Oltului, care separ─â M-╚Ťii Bodoc de M-╚Ťii Baraolt, la 22 km N de municipiul Sf├óntu Gheorghe. Sta╚Ťie de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, folosite ├«n cur─â intern─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor tubului digestiv (gastrice cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliar─â, colecistite, hepatit─â cronic─â, pancreatit─â cronic─â), a bolilor metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie (diabet zaharat).
S├éNGEORZ-B─éI, ora╚Ö ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud, situat ├«n depr. S├óngeorz, la poalele S ale m-╚Ťilor Rodnei, pe cursul superior al Some╚Öului Mare; 10.621 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f. Expl. de marmur─â (├«n localit. component─â Cormaia) ╚Öi de dacit. Fabric─â de tricotaje; produse alim. Sta╚Ťie de ├«mbuteliere a apelor minerale. Muzeu de art─â comparat─â (1986), cu colec╚Ťii de etnografie ╚Öi lucr─âri de art─â plastic─â apar╚Ťin├ónd arti╚Ötilor locali. Tab─âr─â anual─â estival─â de sculptur─â ├«n lemn, ├«n aer liber, cu participare interna╚Ťional─â. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes general, cu func╚Ťionare permanent─â, cu climat moderat ╚Öi cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase care rivalizeaz─â sub aspect calitativ cu apele minerale de la Vichy (Fran╚Ťa) ╚Öi Karlovy Vary (Cehia), dovedindu-se superioare, ca eficacitate, ├«n tratarea afec╚Ťiunilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare, a bolilor metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie ╚Ö.a. Complex sanatorial ╚Öi balnear. Punct de acces spre Parcul Na╚Ťional Rodna. Prima atestare documentar─â a localit─â╚Ťii dateaz─â din 1245. ├Än 1529 figura printre cele 23 de sate intrate ├«n posesia lui Petru Rare╚Ö. Declarat ora╚Ö ├«n 1960. Biserica de lemn Buna Vestire, ├«n stil maramure╚Öan (1550-1560, reconstruit─â ├«n 1751), cu icoane realizate ├«n 1747 de Teodor Zugravul.

B─âi dex online | sinonim

B─âi definitie

Intrare: b─âi
b─âi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: baie
baie substantiv feminin
Intrare: Baia Mare
Baia Mare substantiv propriu feminin
Intrare: Baia-de-Aram─â
Baia-de-Aram─â nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-de-Criș
Baia-de-Criș nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-de-Fier
Baia-de-Fier nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Baia-Mare
Baia-Mare nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat