bădărănie definitie

13 definiții pentru bădărănie

bădărăníe sf [At: SEBASTIAN, T. 58 / Pl: ~ii / E: bădăran + -ie] 1-3 Vorbă de bădăran (1,3, 5). 4-6 Comportare de bădăran (1, 3, 5). 7-9 Însușirea de a fi bădăran (1, 3, 5).
BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. – Bădăran + suf. -ie.
BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. – Bădăran + suf. -ie.
BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; grosolănie, mitocănie. Ce nu mă prinde? – Genul ăsta pe care l-ai ales. Bădărănia asta pe care o simulezi dumneata. SEBASTIAN, T. 58.
BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie. – Din bădăran + suf. -ie.
bădărăníe s. f., art. bădărănía, g.-d. art. bădărăníei; pl. bădărăníi, art. bădărăníile
bădărăníe s. f., art. bădărănía, g.-d. art. bădărăníei; pl. bădărăníi, art. bădărăníile
BĂDĂRĂNÍE s. v. mitocănie.
Bădărănie ≠ galanterie, politețe
BĂDĂRĂNÍE ~i f. fam. 1) Comportare de bădăran. 2) Manifestare de bădăran. [Art. bădărănia; G.-D. bădărăniei; Sil. -ni-e] /bădăran + suf. ~ie
bădărănie f. faptă de bădăran, mojicie.
bădărăníe f. Purtare de bădăran.
BĂDĂRĂNIE s. grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mitocănie, mîrlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, tărănie, vulgaritate, (pop.) mocofănie, mocofănism, (reg.) modorănie, (înv.) grosime, rîtănie, (rar fig.) necioplire.

bădărănie dex

Intrare: bădărănie
bădărănie substantiv feminin