băciui definitie

12 definiții pentru băciui

băciuí vt [At: ANON. CAR. / Pzi: -esc / E: baci1 + -ui] 2 (Îvr) 1 A prepara brânzeturi Si: a jintui. 2 (Reg; pan) A lucra încet de tot, fără spor Si: a mocăi. 3 (Reg; d. copii) A plescăi. 4 (Fig) A zăbovi. 5 (Fig) A se opri des la o casă. 6 (Fig) A stărui într-una pe lângă cineva, pentru ceva. 7 (Fig) A apela mereu la cineva, într-o afacere. 8 (Pgn) A locui.
BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.
BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.
BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A zăbovi, a sta mult într-un loc.
BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Din baci.
băciuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiésc, imperf. 3 sg. băciuiá; conj. prez. 3 să băciuiáscă
băciuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiésc, imperf. 3 sg. băciuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băciuiáscă
BĂCIUÍ vb. v. domicilia, fi, întârzia, locui, sta, ședea, zăbovi.
A BĂCIUÍ ~iésc intranz. 1) A fi baci. 2) rar A se afla timp îndelungat într-un loc izolat. /baci + suf. ~ui
băcĭuĭésc v. intr. (d. bacĭ). Trăĭesc ca bacĭ. Sălășluĭesc, hălăduĭesc: anĭ de zile băcĭuĭră în Suceava Poloniĭ (Iorga, Ist. Arm. Rom., 1, 75).
băciui vb. v. DOMICILIA. FI. ÎNTÎRZIA. LOCUI. STA. ȘEDEA. ZĂBOVI.
băciui, băciuiesc, v. t. a aresta.

băciui dex

Intrare: băciui
băciui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a