băbói1 sm [At: CREANGĂ, P. 97 / Pl: ~ / E: babă + -oi] 1-22 (Dep) Babă (1-6, 22) (greu de suportat) Si: baborniță (1-22).

băbói2 sm vz baboi

BĂBÓI, băboi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui babă. – Babă + suf. -oi.

BĂBÓI, băboi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui babă. – Babă + suf. -oi.

BĂBÓI s. m. (Depreciativ) Augmentativ al lui babă. Cum s-a depărtat băboiul de acolo, nenorocita drumeață a îngenuncheat lîngă patul soțului ei și a început a plînge cu amar. CREANGĂ, P. 97.

BĂBÓI, băboi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui babă.

băbói (baborniță) s. m., pl. băbói, art. băbóii

băbói (baborniță) s. m., pl. băbói, art. băbóii

băbóĭ, m. pl. tot așa (aug. d. babă). Iron. Babă uricĭoasă.