băbălău definitie

6 definiții pentru băbălău

babaláu sm vz băbălău
băbălắu sm [At: GHIBĂNESCU, ap. TDRG / V: babal- / Pl: ~ăi / E: babă + -ălău] 1 (Mol) Babalâc (3). 2 Om fără energie, ca o babă. 3 Om înalt și prost. 4 (Fam) Om afemeiat. 5 (Bot; lpl) Plante înalte, cu floarea galbenă, nedefinite mai îndeaproape.
BĂBĂLẮU, băbălăi, s. m. (Reg.) 1. Babalâc (1). 2. Om lung și prost. – Din babă + suf. -ălău.
BĂBĂLĂU s. v. afemeiat, babalâc, baccea, căzătură, crai, hodorog, ramolit.
băbălău s. v. AFEMEIAT. BABALÎC. BACCEA. CĂZĂTURĂ. CRAI. HODOROG. RAMOLIT.
băbălău, băbălăi s. m. 1. bătrân ramolit. 2. bărbat înalt și molâu. 3. bărbat afemeiat.

băbălău dex

Intrare: băbălău
băbălău