bățos definitie

15 definiții pentru bățos

bățos, ~oa [At: CARAGIALE, N. F. 24 / Pl: ~oși, ~oase / E: băț + -os] 1 a Drept și țeapăn. 2 a (Fig; d. oameni sau firea lor) Rigid. 3 a (Fig; d. oameni sau firea lor) îngâmfat. 4 a (D. plante sau legume bătrâne) Lemnos. 5 av Țeapăn.
BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦ Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Băț + suf. -os.
BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦ Fig. (Despre oameni sau firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Băț + suf. -os.
BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, tare (ca un băț). Luminările drepte și bățoase. DELAVRANCEA, S. 59. Vedem... un cap afumat de sfînt bizantin, care șade bățos între două coloane. CARAGIALE, O. III 255. ♦ Fig. (Despre persoane sau despre firea lor) Care nu se mlădie, lipsit de flexibilitate, rigid. Caracter bățos. 2. (Despre plante sau legume) Cu tulpina lemnoasă, ca lemnul. Cînepă bățoasă. Fasole bățoasă.
BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn. ♦ Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Din băț + suf. -os.
bățós adj. m., pl. bățóși; f. bățoásă, pl. bățoáse
bățós adj. m., pl. bățóși; f. sg. bățoásă, pl. bățoáse
BĂȚÓS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, megaloman, îngâmfat, mândru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.
BĂȚÓS adj., adv. 1. adj. v. țeapăn. 2. adv. v. țeapăn. 3.* adj. (fam. fig.) ațos. (Un om ~, puțin flexibil.)
BĂȚÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care este lipsit de elasticitate; inflexibil; rigid; țeapăn. 2) fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește atitudine arogantă; îngâmfat; înfumurat. Purtare ~oasă. 3) (despre plante) Care are tulpină lemnoasă. Cânepă ~oasă. /băț + suf. ~os
bățos a. și adv. drept și țeapăn (ca un băț).
bățós, -oásă adj. (d. băț, adică „țeapăn”). Aspru, dispus la ceartă: caracter bățos. Rigid, fără eleganță: stil bățos. Adv. a scrie bățos.
bățos adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. MEGALOMAN. ÎNGÎMFAT. MÎNDRU. ORGOLIOS. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.
BĂȚOS adj., adv. 1. adj. drept, rigid, țeapăn. (O ținută ~.) 2. adv. băț, drept, rigid, țeapăn. (Stă ~.) 3.* adj. (fam. fig.) ațos. (E un om ~.)
bățós, -oásă, bățoși, -oase, adj. – 1. Drept, țeapăn, rigid. 2. Arogant, îngâmfat, înfumurat. – Din băț + suf. -os (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

bățos dex

Intrare: bățos
bățos adjectiv