bășcălios, ~oasă [At: DEX2 / P: ~li-os / Pl: ~oși, ~oase / E: bășcălie + -os] 1-2 smf, a (Fam) (Om) care își bate joc de cineva. 3 a (D. manifestări ale oamenilor) Care denotă luarea în râs a cuiva (sau a ceva).

BĂȘCĂLIÓS, -OÁSĂ, bășcălioși, -oase, adj. (Fam.; despre oameni) Care își bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. [Pr.: -li-os] – Bășcălie + suf. -os.

BĂȘCĂLIÓS, -OÁSĂ, bășcălioși, -oase, adj. (Fam.; despre oameni) Care își bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. – Bășcălie + suf. -os.

bășcăliós, -oásă adj. (fam., pop.) Care ia în râs ◊ „[...] un text din cartea sa [...] pe jumătate grav, pe jumătate «bășcălios», pe de-a-ntregul amuzant [...]” Luc. 4 II 84 p. 2 (din bășcălie + -os)

bășcălios, -oasă, bășcălioși, -oase adj. ironic, batjocoritor; spiritual