13 definiții pentru bâzoi
bâzói2 [At: MARIAN, INS. 217 / V: (Ban) -oniu sn / Pl: ~ism, -oaie sn / E: bâz + -oi] 1 sm (Ent; Ban) Viespe. 2 sn (Reg) Parte a cimpoiului ce produce bâzâiala specifică instrumentului. 3 sn (Pop) Coarda cu timbrul cel mai jos a unor instmmente muzicale. 4 sn (Reg; îe) A ține cuiva -ul A cânta basul. 5 sn (îae; fig) A aproba pe cineva. 6 sn (Îae; fig) A imita pe cineva. BÂZÓI2, bâzoi,
s. m. Viespe. – Formație onomatopeică.
BÂZÓI1, bâzoaie,
s. n. (
Pop.) Coarda cu timbrul cel mai jos a unor instrumente muzicale. –
Bâz +
suf. -oi.
BÂZÓI s. n. (
Pop.) Coarda cu timbrul cel mai de jos a unor instrumente muzicale. –
Bâz +
suf. -oi.
BÂZÓI s. n. (
Pop.) Coarda cu timbrul cel mai jos a unui instrument muzical. – Din
bâz +
suf. -oi.
bâzói1 (viespe)
s. m.,
pl. bâzói,
art. bâzóii
bâzói2 (
pop.) (coardă la instrumente muzicale)
s. n.,
pl. bâzoáie
bâzói (viespe) s. m., pl. bâzói, art. bâzóii bâzói (partea cimpoiului) s. n., pl. bâzoáie bâzoiu n.
1. bâzăit, sbârnăitură;
2. sunetul de bas al cobzei: una în coarda subțire începu a cânta, altul bâzoiul ținea PANN. [V. bâz!].
bîzói n., pl. oaĭe (d. bîz). Dîrloĭ, basu cimpoiuluĭ, fluĭeru care scoate bîzîiala lui caracteristică cu nota fundamentală re). A ține bîzoĭu, a ținea isonu (hangu), fig., a secunda, a imita, a aproba. Bîrzoi.
Bâzoi dex online | sinonim
Bâzoi definitie
Intrare: bâzoi (viespe; -~)
bâzoi viespe; -~ substantiv masculin
Intrare: bâzoi (coardă; -oaie)
bâzoi coardă; -oaie substantiv neutru