bâzâit definitie

2 intrări

34 definiții pentru bâzâit

bâzâí [At: (a. 1817) IORGA, S. D. XII, 206 / V: băzăi, băzii, -zăi, bonzăi / Pzi: bâzâi, -iesc / E: bâz + -âi] 1 vi (D. insecte care zboară) A produce un zgomot caracteristic zborului Si: zumzăi, a zâzâi, a zumbăi, a zuzăi, a zbârnâi, (înv) a bombăni, a vâjâi. 2 vi (Gmț) A ține isonul la o cântare. 3 vi (Fig; d. oameni) A-și exprima nemulțumirea prin murmur Si: a cârti, a bombăni, (înv) a murmura. 4 vi (Fam; ml d. copii) A plânge (încet, tărăgănat și mult). 5 vt (Fam) A sâcâi. 6 vt A bârfi. 7 vi (Rar; nob; îe) A ~ cu vătraiul (în foc) A răscoli cărbunii.
bâzâít2, ~ă a [At: COMAN, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: bâzâi] 1 Cicălit2. 2 (D. copii) Care se smiorcăie tot timpul. 3 (Reg; fig) Mânios. 4 (Reg; fig) Supărăcios.
bâzâít1 sn [At: EMINESCU, P. 195 / Pl: ~uri / E: bâzâi] 1 Zgomot caracteristic făcut de unele insecte în timpul zborului. 2 (Gmț) Ison. 3 Cârtire. 4 Plâns prelungit și tărăgănat al copiilor. 5 Sâcâire. 6 Bârfă.
BÂZÂÍ, bấzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce în zbor sunete caracteristice; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. 2. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. – Bâz + suf. -âi.
BÂZÂÍT s. n. Bâzâială. – V. bâzâi.
BÂZÂÍ, bấzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. 2. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. – Bâz + suf. -âi.
BÂZÂÍT s. n. Bâzâială. – V. bâzâi.
BÎZÎÍ, (rar) bî́zîi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce (cu bătaia aripilor în zbor) un zumzet caracteristic; a zumzăi, a zuzăi. ◊ V. zbîrnîi, țîrîi. În văzduh... zburau bîzîind subțire... țînțarii cu miile. DUMITRIU, N. 229. Ațipesc și le bîzîie pe la urechi cele din urmă muscuțe ale anului. SADOVEANU, P. M. 82. Țînțarii bîzîiau mărunt la urechile noastre. C. PETRESCU, S. 220. ◊ (Metaforic, despre vînt) Bîzîia în ciulinii prăvălișului, ușurel, băltărețul. SADOVEANU, P. M. 37. ◊ Fig. Sutele de ghiulele vîjîiau prin fumegarea deasă, gloanțele bîzîiau rătăcind. SADOVEANU, O. VI 34. ♦ (În glumă) A ține isonul la o cîntare. Duminecile bîzîiam la strană. CREANGĂ, A. 9. 2. Intranz. (Despre oameni) A-și arăta nemulțumirea murmurînd; a cîrti. V. bombăni. Atunci s-a dat de gol afacerea și a prins a bîzii satul. SADOVEANU, M. C. 156. 3. Intranz. (Mai ales despre copii) A plînge forțat, cu glas tărăgănat, fără lacrimi; a se sili să plîngă; a scînci, a se miorcăi, a se sclifosi. Bîzîi ca un mucos... Nici comanda unei companii n-ai pv.iut s-o preiei, deși aveai ordin în regulă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 9/3. Ce... bîzîi, mă, că te-am atins? PAS, Z. I 259. 4. Tranz. A sîcîi, a necăji (cu insistențele), a cicăli. Nu mă mai bîzîi atîta! – Variantă: bîzăí (DAN, U. 145) vb. IV.
BÎZÎÍT s. n. Zumzet (de albine, de muște etc.), bîzîitură. Arșița văzduhului fierbe de bîzîit de musculițe. SANDU, P. 37. Dar ce zgomot se aude? Bîzîit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Pînă văd păinjenișul între tufe ca un pod, Peste care trece-n zgomot o mulțime de norod. EMINESCU, O. I 87. ◊ Sunet (prelungit) asemănător zumzetului de albine, de muște etc. În tăcerea iatacului venea bîzîitul duios al cîntecului [din scripcă] de-afară. SADOVEANU, O. I 294.
BÂZÂÍ, bấzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insecte, la pers. 3) A produce în zbor un zumzet caracteristic; a zumzăi. 2. Intranz. (Despre copii) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli. – Din bâz.
BÂZÂÍT s. n. Zumzet. ♦ Sunet (prelungit) asemănător cu zumzetul de albine. – V. bâzâi.
bâzâí (a ~) vb., ind. prez. 3 bấzâie, imperf. 3 sg. bâzâiá; conj. prez. 3 să bấzâie
bâzâít s. n.
bâzâí vb., ind. prez. 1 sg. bâzâi, 3 sg. și pl. bâzâie, imperf. 3 sg. bâzâiá
bâzâít s. n.
BÂZÂÍ vb. a zbârnâi, a zâzâi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vâjâi. (Albinele ~.)
BÂZÂÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, plânge, sâcâi.
BÂZÂÍT adj. v. plângăcios, plângăreț, scâncit, smiorcăit, văicăreț.
BÂZÂÍT s. bâzâială, bâzâire, bâzâitură, zbârnâială, zbârnâire, zbârnâit, zbârnâitură, zâzâit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbârn, zumbăire, zuzet. (~ul insectelor.)
BÂZÂÍT s. v. plâns, plânset.
MUSCĂ-DE-BÂZĂÍT s. v. streche.
A BÂZÂÍ bâzâi 1. intranz. 1) (despre insecte) A produce sunete prelungi caracteristice speciei (în timpul zborului); a face „bâz”; a zumzăi. 2) fig. fam. (despre copii) A plânge prefăcut, fără lacrimi, cu glas înăbușit; a scânci. 2. tranz. fam. (persoane) A deranja mereu, reproșând sau cerând diferite lucruri; a bate la cap; a cicăli; a morocăni; a bârâi. /bâz + suf. ~âi
BÂZÂÍT n. Zgomot produs de unele insecte în zbor. /v. a bâzâi
bâzăi v. 1. a face bâz, a sbârnăi; 2. a cânta îngăimat, a mormăi: duminicile bâzăiam la strană CR.; 3. a plânge încet (de copii); 4. a arde mocnit (de foc).
bâzăit n. lucrarea de a bâzăi și rezultatul ei: bâzăit ca de albine EM.
bî́zîĭ, a -í v. intr. (rudă cu vsl. *bŭzĭeti, ceh. bziti, engl. buzz, a bîzîi). Produc un zgomot ca aripile insectelor în zbor: albinile bîzîĭaŭ în vișin. V. tr. Încomodez pin bîzîit: n’am putut dormi, vă m’au bîzîit muștele. V. vîjîĭ, zbîrnîĭ, zumbăĭ.
bîzîít n., pl. urĭ. Acțiunea și rezultatu bîzîiriĭ: aud un bîzîit.
BÎZÎI vb. a zbîrnîi, a zîzîi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vîjîi. (Albinele ~.)
bîzîi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PLICTISI. PLÎNGE. SÎCÎI.
bîzîit s. v. PLÎNS. PLÎNSET.
BÎZÎIT s. bîzîială, bîzîire, bîzîitură, zbîrnîială, zbîrnîire, zbîrnîit, zbîrnîitură, zîzîit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbîrn, zumbăire, zuzet. (~ insectelor.)
bîzîit adj. v. PLÎNGĂGIOS. PLÎNGĂREȚ. SCÎNCIT. SMIORCĂIT. VĂICĂREȚ.
muscă-de-bîzăit s. v. STRECHE.
bâzâí, bâzâiesc, vb. tranz., intranz. – 1. (despre insecte) A zumzăi. 2. A sâcâi, a cicăli, a stârni (pe cineva). 3. A plânge, a face gălăgie. – Din bâz „cuvânt care imită sunetul produs de insecte în zbor” (MDA).

bâzâit dex

Intrare: bâzâi
bâzâi verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
Intrare: bâzâit
bâzâit substantiv neutru