bârsan definitie

2 intrări

14 definiții pentru bârsan

bârsán, ~ă [At: MOLDOVAN, Ț. N. 127 / E: Bârsa + ~(e)an] 1 a Referitor la Țara Bârsei. 2 a (D. lâna oilor) Lung și aspru. 3-4 smf, a (Pex) (Oaie) cu lână bârsană. 5 sn (Pex) Postav țesut din lână bârsană (2). 6-7 smf, a (Oaie) cu coada scurtă și lată.
BÂRSÁN, -Ă, bârsani, -e, adj. 1. Care privește Țara Bârsei. 2. (Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă și aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă și aspră. – Bârsa (n. pr.) + suf. -an.
BÂRSÁN, -Ă, bârsani, -e, adj. 1. Care privește Țara Bârsei. 2.(Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă și aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă și aspră. – Bârsa (n. pr.) + suf. -an.
BÎRSÁN, -Ă, bîrsani, -e, adj. (Despre oi, uneori substantivat) (Varietate de oi) cu lîna lungă și aspră. Ce-mi tot spui, bîrsană oaie? LESNEA, I. 146. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană... Să spui lui vrîncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2. (Despre lîna acestor oi) Lungă și aspră, de calitate mijlocie. Oiță bălană, Cu lînă bîrsană... TEODORESCU, P. P. 435.
BÂRSÁN, -Ă, bârsani, -e, adj. (Despre oi, adesea substantivat) Cu lâna lungă și aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă și aspră, de calitate mijlocie. – Din Bârsa + suf. -an.
bârsán adj. m., pl. bârsáni; f. bârsánă, pl. bârsáne
bârsánă s. f., g.-d. art. bârsánei; pl. bârsáne
bârsán adj. m., pl. bârsáni; f. sg. bârsánă, pl. bârsáne
bîrsán (bârsánă), adj. – Se spune despre oile de Bîrsa, regiune din sud-estul Trans., și de lîna lor lungă și aspră. De la Bîrsa, nume al regiunii a cărei capitală este Brașovul; ambele nume au probabil aceeași origine. Cihac, II, 490, se gîndește mai curînd la numele mag. al orașului respectiv, Brassó, ceea ce este de fapt același lucru. – Der. bîrsănesc, adj. (din Bîrsa).
BÂRSÁN ~ă (~i, ~e) 1) și substantival (despre oi) Care are lână lungă și aspră; țurcan. 2) (despre lâna oilor) Care are firul lung și aspru; țurcan. /Bârsă n. pr. + suf. ~an
bârsan a. dela Bârsa: oiță bârsană; lână bârsană, lungă, deasă și cam aspră.
bîrsán, -ă adj. Se zice de oile originare din Țara Bîrseĭ (Carpațĭ), care-s o varietate din cele țurcane și care aŭ o lînă lungă, creață, nu prea moale, și deasă, dar maĭ puțin bună decît cea țigaĭe. S.f. Cu bîrsana’n cap, c’o căciulă de oaie bîrsană’n cap. – Locuitoru din Bîrsa se numește Bărsean, pl. eni, f. -eancă, pl. ence.
bârsán, -ă, bârsane, adj. – (ref. la oi) Cu lâna lungă și aspră; țurcan. ♦ (top.) Bârsana, localitate (a.d. 1326), comună pe Valea Izei. ♦ (onom.) Bârsan, Bărsan, nume de familie frecvent în zona Bârsana (483 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din n. top. Bârsa (= Țara Bârsei), cu suf. -(e)an (Iordan, 1983); Bârs, Bârsu, Bârsan, frecvente în Făgăraș și Maramureș, nu este legat exclusiv de „țara” sau râul „Bârsei”. La bază trebuie admis un radical trac: Bars, Bers, din care der. numirile dace Barsames, Barsemis, Barsemon, Barsimia și Bersobia (Constantinescu, 1963: 204).
BÂRSAN, Zaharia (1878-1948, n. Sînpetru-Brașov), scriitor și actor român. Animator al mișcării teatrale românești și director al Teatrului Național din Cluj (1919-1936). Versuri, nuvele, scrieri dramatice („Jurămîntul”, „Trandafirii roșii”).

bârsan dex

Intrare: bârsan
bârsan adjectiv
Intrare: Bârsan
Bârsan